–
În fapt nu face decât să dovedească pregătirea submediocră a procurorilor români.
Calitatea argumentaţiei unui colonel doctor în drept dovedeşte fără tăgadă o justiţie de doi lei!
Arată lipsă de respect faţă de ideea de justiţie şi de drept, şi face de râs justiţia din România!
Cum de nici un judecător nu a amendat sever până acum astfel de prestaţii? Nu pot decât să trag o singură concluzie: pentru că se aseamănă!
Domnul Truică Paul se semnează procuror militar, colonel magistrat doctor!
O face cu atâta mândrie, că îţi vine să crezi că l-a apucat pe Dumnezeu de picior!
Ori el, săracu …
Domnu procuror, nu ţi-a atras atenţia niciodată până acum, nici o instanţă, că aberezi?
Dacă o asemenea rezoluţie poate exista, şi încă la nivelul unei Curţi Militare de Apel, asta arată clar că Justiţia Română e vai de capul ei! E atât de varză încât a devenit un organism incapabil să-şi depisteze bolile grave şi să încerce să le elimine.
Să ai curajul să vi cu o asemenea susţinere/argumentaţie/prezentare arată că nu pricepi nimic din drept dar şi că asta nici nu contează! Că te consideri stăpân de sclavi şi eşti liniştit că situaţia este sub control!
Dau mai jos plângerea mea împotriva rezoluţiei colonelului doctor în drept J
PARCHETUL MILITAR de pe lângă CURTEA MILITARĂ de APEL
Dosar nr. 35/P/2013
DOMNULE PRIM PROCUROR,
Subsemnatul, AVRĂMUŢĂ CEZAR CĂTĂLIN, domiciliat în stradă (mi-a fost executată silit, prin abuz și fraudă, locuința din Voluntari, str. Drumul Potcoavei, nr. 532, vila 2, judeţul Ilfov), fără forme legale în comuna ………….., jud. Argeș, identificat cu CI seria IF nr. ………, CNP …………….., tel. …………….., în calitate de parte vătămată, formulez prezenta:
Plângere împotriva Ordonanţei din 18.12.2013
dată în dosarul nr. 35/P/2013
și vă solicit ca, prin ordonanţa pe care o veți da în cauză, să anulați dispozițiile ordonanței din 18.12.2013, dată de procurorul militar Truică Paul, și să trimiteți cauza spre recercetare serioasă, ca prin ”lămurirea cauzei sub toate aspectele” pe baza probelor existente și a unei investigații corecte, profesioniste, efectuate de un procuror care să-şi înţeleagă atribuţiile şi care să aibă „un rol activ” şi conştiinţă, în conformitate cu prevederile Constituției, a Codului de Procedură Penală, a Codului Penal și a celorlalte legi concurente cauzei, pentru ”aflarea completă a adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, precum şi cu privire la persoana făptuitorului”.
Astfel, vă solicit „constatarea la timp şi în mod complet a faptelor care constituie infracţiuni, pentru ca orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale”, în cazul concret al dosarului 35, să contribuiţi ”la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, a drepturilor şi libertăţilor acesteia, la prevenirea infracţiunilor, precum şi la educarea cetăţenilor în spiritul respectării legilor”.
Cu alte cuvinte vă solicit să vă faceți cinstit treaba pentru care sunteți plătiți din munca cetățenilor cinstiți ai acestei ţări.
De asemenea, vă solicit să luați măsurile corespunzătoare prevăzută de lege în privința domnului procuror Truică Paul care face de râs instituția în care lucrează, dacă nu cumva acționează cu discernământ în defavoarea aflării adevărului, caz în care trebuie luate măsurile penale de rigoare. Şi cred că ştiţi bine învăţăturile populare despre „aşchia care nu sare departe de trunchi” şi „cine se aseamănă, se adună”. Cu alte cuvinte instituţia nu poate fi departe de indivizii care o populează şi de a căror fapte este răspunzătoare.
Solicit astfel cercetarea corectă a abuzurile și nelegalitățile jandarmilor care mi-au încălcat mai multe drepturi şi libertăţi fundamentale, garantate de constituție şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului la care România este parte, şi anume: dreptul la opinie, dreptul la libertatea conștiinței, egalitatea în drepturi (nediscriminarea), dreptul la integritate fizică și psihică, dreptul la libertate individuală și siguranța persoanei, dreptul la liberă circulație, precum și libertatea de exprimare, dreptul la protest, şi mai ales demnitatea mea de om şi de român. Drepturi şi libertăţi fundamentale pe care se întemeiază staul de drept.
MOTIVE
Încep prin a vă aduce la cunoștință ”Mesajul samuraiului dac pentru procurorii și judecătorii corupți” – https://unsingurvot.wordpress.com/2014/01/07/mesajul-samuraiului-dac-catre-procurorul-si-judecatorii-corupti/. Asta pentru că observ o lipsă incredibilă de responsabilitate din partea procurorilor pentru menirea lor. Și chiar o gravă inconștiență față de actele proprii.
Pentru a vă exemplifica în ce mod ”vor plăti” procurorul şi judecătorii care nu-şi fac DATORIA, pentru care sunt plătiţi şi pentru care au depus un jurământ solemn, şi nu ”lămuresc cauza sub toate aspectele” pe baza probelor existente și a unei investigații corecte, profesioniste, şi nu au „un rol activ” şi conştiinţă, în conformitate cu prevederile Constituției, a Codului de Procedură Penală, a Codului Penal și a celorlalte legi concurente cauzei, pentru ”aflarea completă a adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, precum şi cu privire la persoana făptuitorului”, vă spun că Dumnezeu va face asta în diverse moduri. Unul este, spre exemplu, cel în care Dumnezeu l-a adus pe d-nul căpitan Pleşa Horaţiu, făptuitor în acest dosar. Acesta, în februarie-martie 2012, într-o zi în care eu mergeam cu steagul „la postul meu” pe statuile din faţa Teatrului Naţional, a strigat după mine: „du-te bă la muncă!”. M-am întors furios de asemenea măgărie şi i-am promis, de faţă cu numeroşi alţi jandarmi, că „o să-l ţin minte pentru vorbele mizerabile pe care le-a zis”. Şi Dumnezeu a hotărât, într-un mod misterios, ca Pleşa Horaţiu să fie şeful dispozitivului de jandarmi care a făcut infracţiunile pe care le reclam în acest dosar. Când l-am văzut la Romexpo, mi-am adus aminte instantaneu de el şi i-am reamintit şi lui, şi i-am spus ca şi cu un an şi jumătate în urmă că Dumnezeu nu doarme! Şi acesta este un simplu exemplu dintre miliardele de ”metode” pe care Dumnezeu le aplică celor ce sunt împotriva Adevărului. Încercaţi şi veţi vedea!
Este obligatoriu de cunoscut contextul politic în care s-au desfăşurat evenimentele, pentru a putea fi surprinsă întreaga esenţă şi anvergură a motivelor care au determinat abuzurile şi încălcările legii de către jandarmi, motivaţii cu puternice încărcături politice, în opinia mea.
Arăt că sunt absolvent a trei facultăți, având patru specializări: matematică, informatică, finanțe-bănci și drept administrativ. Am absolvit și două cursuri postuniversitare a doi ani fiecare, în specializarea management și finanțe-bănci. Am fost angajat auditor grad maxim 2 ani la Ministerul Administrației și Internelor, 4 ani pe la alte ministere, și de asemenea am lucrat și în privat.
De ani de zile studiez/citesc/gândesc despre/la găsirea Adevărului, la obținerea virtuții, la desăvârșirea personală. Unde am ajuns după aproape 30 de ani de căutări? Fix aici unde sunt acum, la această înțelegere asupra omului și a vieții descrisă destul de exact în articolul ”Care sunt concepțiile/ convingerile/ credințele mele”
https://unsingurvot.wordpress.com/2012/11/09/care-sunt-conceptiileconvingerilecredintele-mele/
Din ianuarie 2012, chiar de la începutul mişcărilor de protest din Piaţa Universităţii din Bucureşti, m-am implicat total în favoarea apărării unor idealuri de dreptate politică şi socială fundamentale într-un stat ce se pretinde democratic şi european.
În acest sens am ajuns să fiu cunoscut (cu ajutorul mass-mediei) ca ”Stegarul Dac din Piaţa Universităţii” şi chiar am fost denumit de mai multe publicaţii drept un ”simbol al mişcărilor din ianuarie 2012”, şi mai apoi un ”simbol al protestelor antibăsescu”.
Pe parcursul anului 2012 nu am lipsit de la aproape nici o manifestaţie antibăsescu şi, de asemenea, am fost prezent aproape zilnic, fluturând un steag tricolor imens, pe grupul statuar din faţa Teatrului Naţional Bucureşti-TNB, la Cotroceni, la Palatul Parlamentului, la Curtea Constituţională, la CSM, la Parchetul General sau la diverse mitinguri prin ţară.
După alegerile generale din 2012 protestul meu continuă împotriva politizări fără precedent a tuturor instituţiilor de forţă ale statului – CCR, CSM, Parchete, Servicii Secrete – a continuat, culminând cu un protest extrem în faţa Cotrocenilor şi la CSM: o greva foamei de 40 de zile (timp în care am slăbit aproape 20kg, de la 73kg la 53kg, eu având o înălţime de 1,93m), în care drept revendicare principală aveam depolitizarea instituţiilor:
Ce vreau să subliniez prezentând aceste fapte: că tot demersul meu a fost unul foarte coerent şi paşnic, totdeauna în limitele legii, având ca motivaţie o manifestare a conştiinţei, care îmi spune că numai în apărarea Adevărului stă democraţia, statul de drept şi bunăstarea unui popor. Că minciuna are picioare scurte şi va ieşi totdeauna la suprafaţă/iveală, chiar dacă nu mereu evident şi cu mare tam-tam. Nu a fost nimic calculat, totul a fost o liberă manifestare a conştiinţei mele de om liber, care caută să trăiască într-o societate dreaptă şi morală.
De exact doi ani, împrejurările au dus la asta în mod natural, m-am implicat aproape total în ”lupta pentru democrație în România!”. Toată această luptă este descrisă destul de precis de faptele mele surprinse în articole în presă, în emisiuni TV, în peste 2.000 de fotografi care circulă pe rețelele de socializare în care eu fluture un steag imens la majoritatea protestelor, marșurilor, dar și la diverse alte evenimente, și mai ales în articolele scrise pe blogul personal: https://unsingurvot.wordpress.com/
Articolele surprind și transformarea luptei mele: de la ”un singur vot” – cum m-am autointitulat și cum eram prezentat în ianuarie-februarie 2012 în emisiunile TV şi în presă – nesemnificativ, neputincios și neimplicat, la ”stegarul dac”, un semnificativ salt de implicare civică, la recentul ”samurai dac”, o implicare civică imensă prin asumarea totală a luptei împotriva ”sistemului ticăloșit”. Implicare făcută prin acțiuni care încă nu sunt înțelese la adevărata lor valoare, dar care, în scurt timp își vor arăta roadele – când se vor da sentințele la plângerile penale contra multor abuzuri grave contra statului de drept înfăptuite de șefii instituțiilor de forță ale statului aşa zis stat de drept: Președinție, Parlament, CCR, CSM, Guvern, MAI, MApN, Parchet, SPP, Jandarmerie:
– plângere penală nr. 782/P/20.08.2012 SUPC, împotriva lui băse și a lui Oprea (zis și ”interes național”), pentru infracțiunile legate de ungerea colonei a activiștilor PDL:
– plângere penală nr. 367/D/P/12.12.2012 DIICOT, împotriva lui băse, a membrilor curții constituționale și a parlamentarilor referitoare la nefinalizarea referendumului și a infracțiunilor aferente:
– plângere penală 20292/19.12.2013 SUPC împotriva șefului Guvernului, șefului MI și șefului Jandarmeriei https://unsingurvot.wordpress.com/2014/01/21/samuraiul-dac-ii-face-plangere-penala-lui-dottore-ponta/
– plângere penală nr. 3542/11.03.2013, împotriva conducerii CCR – Hăineală, Ghica & co.:
https://unsingurvot.wordpress.com/2013/03/12/plangere-penala-contra-lui-haineala-ghica-co/
– plângere penală nr. 3496/11.03.2013, împotriva procurorilor băsiști, Morar & co.:
https://unsingurvot.wordpress.com/2013/03/12/plangere-penala-impotriva-lui-morar-co/
– plângere penală nr. 20292/19.12.2013, împotriva prim ministrului V. Ponta, ministrului de interne R. Stroe, a șefului Jandarmeriei Române și a câteva zeci de jandarmi.:
– plângere penală nr. 5050/P/7.11.2012, împotriva primarului Romanului și șefului poliției locale pentru o grămadă de infracțiuni:
– plângere penală împotriva șefului poliției Piatra Neamț.
– plângere penală 328/P/2012 împotriva șefului Jandarmeriei & co. și șefului SPP aflat în cercetare la Parchetul Militar de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – http://portal.just.ro/92/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=9200000000000466&id_inst=92
– plângere penală 316/P/2012 împotriva șefului Jandarmeriei & co. și șefului SPP http://portal.just.ro/92/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=9200000000000649&id_inst=92
– plângere penală 315/P/2012 împotriva șefului Jandarmeriei & co. și șefului SPP http://portal.just.ro/92/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=9200000000000650&id_inst=92
Am scris un articol în care arătam singura soluție pentru România ”Soluția României: dărâmarea sistemului politic mafiot” – https://unsingurvot.wordpress.com/2013/12/29/solutia-romaniei-daramarea-sistemului-politic-mafiot/ , dar și aportul pe care consider că trebuie să mi-l aduc în această chestiune ”Urmează şapte lovituri ale samuraiului dac date sistemului ticăloşit”- https://unsingurvot.wordpress.com/2013/12/30/urmeaza-sapte-lovituri-ale-samuraiului-dac-date-statului-ticalosit/
–
Acesta este contextul în care trebuie încadrată acţiunea jandarmilor militari. Aceste plângeri penale deosebit de grave, în care acuz de corupție și politizare majoritatea instituțiilor de forță ale sistemului democratic din România, reprezintă adevărata miză a presiunii politice care s-a făcut asupra jandarmilor şi procurorilor în prezentul caz.
Şi vă invit să nu uităm nici o clipă că „Dumnezeu nu doarme niciodată”!
Lupta mea vă va convinge de asta!
A se vedea și articolul ”Apelul stegarului dac către judecătorii români” – https://unsingurvot.wordpress.com/2013/12/30/apelul-stegarului-dac-catre-judecatorii-romani/, dar şi ”Ruşine procurorilor români! Felicitări judecătorilor români care se trezesc acum!” https://unsingurvot.wordpress.com/2013/01/24/rusine-procurorilor-romani-felicitari-judecatorilor-romani-care-se-trezesc-acum/
În fapt:
În data de 02.04.2013 am solicitat PMTMB să cerceteze, conform legii, abuzurile făcute de colectivul de jandarmi aflaţi în data de 23.03.2013, după orele 10.30, la poarta principală de intrare în Romexpo, precum şi pe alţii care se vor dovedi vinovaţi în urma cercetărilor. Plângerea a format obiectul dosarului 164/P/2013 pe rolul PMTMB, care, în urma rezoluţiei din 28.05.2013, a fost preluat de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel şi înregistrat cu nr. 35/P/2013.
În plângere am sesizat implicarea politică și corupția jandarmilor prezenţi, a conduceri Jandarmeriei şi a altora implicaţi, pe lângă săvârşirea a 11 infracţiuni prevăzute şi incriminate de Codul Penal, şi anume: art. 247 (abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi), art. 248 (abuzul în serviciu contra intereselor publice), art. 248^1 (abuzul în serviciu în formă calificată), art. 249 (neglijenţa în serviciu), art. 250 (purtarea abuzivă), art. 262 (nedenunţarea unor infracţiuni), art. 263 (omisiunea sesizării organelor judiciare), art. 264 (favorizarea infractorului), art. 317 (instigarea la discriminare), art. 323 (asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni), art. 324 (instigarea publică şi apologia infracţiunilor).
Am arătat că:
- în jurul orelor 10.30 am ajuns la intrarea Romexpo din Piața Presei Libere unde erau adunați circa 10 persoane protestatare din Piața Universității
- eu eram cu binecunoscutul meu steag tricolor pe care îl fluturam de mai bine de 14 luni prin țară
- de la bun început am sesizat unele abuzuri ale jandarmilor prezenți la fața locului care îi legitimau pe protestatarii paşnici în scopul evident de ai intimida, fapt deosebit de grav, în opinia mea
- asta incriminează direct pe șefii jandarmeriei, care permit și își asumă astfel de practici şi încalcă astfel grosolan legea jandarmeriei și jurământul făcut în slujba legii și a poporului suveran
- i-am întrebat pe jandarmi care este temeiul legal pentru care îi legitimează pe protestatari, atâta vreme ce legea prevede clar că jandarmii au dreptul ”să legitimeze orice persoană când există indicii temeinice că a săvârşit, săvârşeşte sau se pregăteşte să săvârşească o faptă ce constituie infracţiune ori contravenţie”
- i-am întrebat pe jandarmi dacă ştiu că sunt în slujba legii și nu în slujba unor şefi care le dau ordine nelegale
- i-am întrebat pe jandarmi dacă știu că pot să refuze un ordin nelegal
- le-am adus la cunoştinţă jandarmilor că pot și au obligația să facă un raport superiorilor în cazul în care ordinul primit încalcă legea
- le-am adus la cunoștință că încalcă grav legea prin intervenția în favoarea unui partid politic, și că trebuie să facă raport în acest sens
- i-am întrebat cine i-a angajat să fie paznici la intrarea în incinta terenului Romexpo şi dacă sunt conştienţi că asta este nelegal
- şeful dispozitivului a spus în clar că ”a vorbit cu organizatorul și acesta i-a spus că nimeni care nu are invitație nu poate intra”. L-am întrebat cine e organizatorul și nu a putut să-mi răspundă. L-am întrebat atunci de unde știe că a vorbit cu organizatorul și nu a știut să-mi răspundă. L-am întrebat care este relația contractuală cu organizatorul evenimentului și a ridicat din umeri
- i-am întrebat pe jandarmi dacă sunt conștienți că ceea ce fac reprezintă o implicare politică a instituției pe care o reprezintă
- am încercat în repetate rânduri să intru la Romexpo și de fiecare dată jandarmii s-au opus
- când am reușit să intru cu un grup de cetățeni, am fost prins din spate de jandarmi și târât afară, rupându-mi-se bluza de trening
- consider că faptul că ceilalți cetățeni (majoritatea dintre ei) care intrau la Romexpo nu prezentau nici un fel de invitație, iar mie mi se cerea una constituie o discriminare, și o instigare la discriminare, ce nu poate fi justificată decât politic
- mai târziu, înțelegând oarecum gravitatea faptelor de care eu îi acuz s-au retras și locul le-a fost luat de reprezentanți ai organizatorilor, cum era de altfel legal
- în felul acesta au dovedit în clar că sunt vinovați de implicare politică a Jandarmeriei Române, încălcând flagrant art. 1 și art. 2 din legea jandarmeriei
- Jandarmeria Română este instituţia specializată a statului care exercită, în condiţiile legii, atribuţiile ce îi revin cu privire la apărarea ordinii şi liniştii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a proprietăţii publice şi private, la prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi a altor încălcări ale legilor în vigoare
- Jandarmeria Română, prin atribuţii, organizare, pregătire şi dispunere teritorială, contribuie la garantarea suveranităţii, independenţei, autorităţii, unităţii şi securităţii statului, democraţiei constituţionale
- Jandarmeria Română îşi desfăşoară activitatea în interesul cetăţenilor, al comunităţii şi în sprijinul instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii
- Jandarmeria Română apără, prin mijloacele şi metodele prevăzute de lege, viaţa, integritatea corporală şi libertatea persoanei, proprietatea publică şi privată, interesele legitime ale cetăţenilor
- în realizarea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, personalul militar al Jandarmeriei Române este învestit cu exerciţiul autorităţii publice
- în exercitarea atribuţiilor ce îi revin, jandarmii au dreptul şi obligaţia să legitimeze orice persoană când există indicii temeinice că a săvârşit, săvârşeşte sau se pregăteşte să săvârşească o faptă ce constituie infracţiune ori contravenţie
- în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul militar al Jandarmeriei Române foloseşte armamentul din dotare … precum şi orice mijloace de protecţie şi de imobilizare aflate în dotare, pentru împiedicarea şi neutralizarea acţiunilor agresive ale persoanelor care tulbură grav ordinea publică, acţiuni ce nu au putut fi înlăturate sau anihilate prin utilizarea altor mijloace legale
- folosirea forţei se face numai după avertizarea şi somarea participanţilor de a se dispersa, de către şeful dispozitivului de ordine sau de către şefii săi ierarhici
- dacă, după avertizare, participanţii nu s-au dispersat, aceştia sunt atenţionaţi prin mijloacele de amplificare sonoră, astfel: prima somaţie: „Atenţie, vă rugăm să părăsiţi … , vom folosi forţa!”, urmată de semnale sonore şi luminoase
- folosirea mijloacelor prevăzute anterior se face în mod gradual şi nu trebuie să depăşească nevoile reale pentru imobilizarea persoanelor turbulente sau agresive ori pentru neutralizarea acţiunilor ilegale şi va înceta de îndată ce scopul misiunii a fost realizat
- persoanele care săvârşesc fapte contrare legii vor fi imobilizate, îndepărtate cât mai repede de la locul tulburărilor şi conduse, după caz, la cea mai apropiată unitate de poliţie sau de jandarmi, pentru a se lua, cu privire la acestea, măsurile de sancţionare prevăzute de lege
- în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul din Jandarmeria Română are obligaţia să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi să acorde primul ajutor medical persoanelor care au nevoie de acesta ca urmare a intervenţiei în forţă
- personalul din Jandarmeria Română răspunde, potrivit legii, de îndeplinirea atribuţiilor specifice funcţiei sau postului şi de executarea dispoziţiilor legale pe care le primeşte de la autorităţile competente
- Codul de Procedură penală are dispoziţii exprese pentru organul de urmărire penală în articolele 1, 3, 4, 62, 63, 64, 65, 67, 681, pe care, evident că procurorul trebuie să le respecte
- Curtea europeană a afirmat, în repetate rânduri că atunci când o persoană face o susţinere credibilă că a fost supusă unor tratamente contrare articolului 3, autorităţile statului trebuie să desfăşoare o anchetă oficială efectivă, amănunţită şi aptă să ducă la identificarea şi sancţionarea vinovaţilor
- Autorităţile statului vor fi ţinute responsabile şi atunci când nu au luat măsuri eficiente pentru a împiedica producerea unu risc de rele tratamente, risc pe care potenţialele victime l-au adus la cunoştinţa autorităţilor (prin formularea unei plângeri penale, de exemplu)
- în primul rând, și cel mai grav, este atentatul la statul de drept și democrație prin implicarea politică a unei instituții publice importante. Dacă jandarmeria –prin ordinele șefilor instituției – se implică în chestiuni politice, aceasta reprezintă o gravă încălcare a legii
- Jandarmeria și conducătorii ei nu înțeleg că esența statului de drept și a democrației o reprezintă respectarea Constituției și a legilor, precum și a drepturilor și libertăților fundamentale ale individului, iar jurământul depus presupune înțelegerea și asumarea scopului legii. Dacă tu ca şef al Jandarmeriei nu înțelegi esența legii, ce pretenție mai poți avea de la cetățenii ale căror drepturi și libertăți sunt protejate de tine; cum să mai sperăm la mai multă democrație, unica care poate asigura mai multă bunăstare pentru cetățeni
- am obligația de a apăra ordinea de drept când consider că aceasta este încălcată. Cu cât conștiința individuală este mai înaltă/avansată/trează/puternică, cu atât mai puternică este obligația pe care o resimte individul de a apăra ordinea de drept – cazul meu; dar ar trebui să fie în primul rând cazul judecătorilor, al procurorilor, al tuturor demnitarilor, militarilor și funcționarilor publici
Cine înțelege cât rău imens este generat de politizarea instituțiilor publice, de șubrezirea statului de drept și a respectului față de lege, de lipsa de democrație este obligat să ia atitudine și să-și manifeste pașnic dar ferm opinia în favoarea respectării democrației. Ori baza statului de drept și a democrației o constituie chiar drepturile și libertățile fundamentale ale cetățeanului
- înţeleg însă să solicit efectuarea de cercetări pentru stabilirea corectă a tuturor circumstanţelor şi anchetarea tuturor învinuiților care au efectuat abuzuri asupra mea și au participat la încălcarea legii prin implicarea politică a jandarmeriei în cursul evenimentelor de la Romexpo
- solicit ca martori spre audiere, în dovedirea celor relatate, pe toţi jandarmii care au participat la această acțiune, precum și protestatarii care au fost de față, și pe care o să-i numesc ulterior, când o să am datele lor de identitate
–
Procurorul de caz Truică Paul, examinând actele premergătoare urmării penale, constată că – pg.1 din rezoluţie: ”numitul Avrămuţă a sesizat PMTMB în legătură cu faptul că la data de 23.03.2013, în timp ce se afla la poarta principală de intrare a Romexpo, a fost oprit şi legitimat de către un echipaj de jandarmi şi nu i-a fost permisă intrarea în incinta Romexpo pentru a manifesta la Congresul Partidului Democrat Liberal care a avut loc la acea dată”.
De la bun început se cuvine să remarcăm faptul că domnul procuror:
– constată eronat despre ce fapte este vorba, şi pentru care am sesizat Parchetul, fapte pe care le-am reluat la punctele 3-17 de mai sus
– constată eronat cum că eu aş fi fost legitimat. Aceasta arată superficialitatea domnului procuror şi inspiră lipsă de credibilitate în ceea ce face
– constată eronat că „nu mi-ar fi fost permisă intrarea în incinta Romexpo pentru a manifesta la Congresul Partidului Democrat Liberal”. Din nici o probă de la dosar – deşi nu am văzut toate probele – nu are cum să reiasă intenţia mea pentru care eu voiam să fiu în incinta Romexpo. În fapt eu nici nu voiam să intru acolo, ci doar am vrut să dovedesc implicarea politică a Jandarmeriei. La un moment dat, intrat pe la o altă intrare, eu am venit spre intrarea B unde am fost preluat de paznici şi de jandarmi şi condus spre ieşire.
Domnul procuror, în lipsa lui făţişă de imparţialitate, luând apărarea jandarmilor, dă dovadă de discriminare – eu nu aş fi avut voie să intru pentru că aş fi vrut să manifest – şi săvârşeşte încă un fals intelectual. Mi se face pur şi simplu un proces de intenţie.
Remarcăm apoi că însăşi modul de redactare a rezoluţiei este o dovadă a intenţiilor procurorului de a nu se afla adevărul: pe aproape două pagini – 52 de rânduri – se întinde o frază în care expune ce au stabilit cercetările în cauză! O frază de 52 de rânduri – o performanţă demnă de un doctor în drept!
În această frază de 52 de rânduri domnul doctor în drept îmbină în mod fericit (sau nefericit ? – rămâne să stabilească instanţele) faptele ce reies din probele de la dosar cu afirmaţiile jandarmilor – afirmaţii probabile, nu am văzut declaraţiile acestora – luate de procuror „de bune”, în încercarea disperată a acestuia de a-i scoate basma curată pe jandarmi, deşi Codul de procedură penală stabileşte clar că afirmaţiile părţilor, necoroborate cu fapte şi împrejurări ce au rezultat din ansamblul probelor existente nu pot fi reţinute va fiind adevărate.
Astfel, în pagina a 2-a a rezoluţiei, în prima parte a celebrei fraze de 52 de rânduri, domnul procuror ne spune că din cercetările făcute reiese că o comisie de organizare a unui congres a unui partid politic, în speţă PDL, face o adresă către Jandarmerie prin care solicită luarea măsurilor legale ce se impun faţă de faptul că PDL organizează un congres extraordinar pe 23.03.2013. Urmare a acestei solicitări, Jandarmeria emite dispoziţia 620/19.03.2013 prin care solicită comandanţilor batalioanelor 2 şi 3 să organizeze şi să execute măsurile de asigurare a ordinii publice conform competenţelor legale. Comandantul Batalionului 2 jandarmi, col. Făinaru Cătălin, a emis dispoziţia nr. S269.879/22.03.2013 în care:
– au fost numiţi comandanţii de detaşamente şi echipaje pentru coordonarea şi controlarea activităţii echipajelor
– au fost numiţi membrii echipajelor de intervenţie
– s-a precizat modul de acţiune şi soluţionare operativă a evenimentelor
– s-a precizat măsurile de asigurare şi de restabilire a ordinii publice
La finalul misiunii, comandantul acţiunii, cpt. Horaţiu Pleşa, a încheiat un raport de misiune în care a precizat atât condiţiile în care s-a desfăşurat misiunea cât şi constatările evenimentelor petrecute pe timpul executării misiunii. Dintre constatările menţionate în raport, domnul procuror reţine două:
– un grup de 7 persoane, cunoscuţi protestatari din Piaţa Universităţii, prezenţi în dreptul porţii B de intrare în curtea Romexpo, au fost somaţi să părăsească zona deoarece au început să scandeze sloganuri anti PDL
– numitul Avrămuţă a pătruns în incinta complexului fără aprobare, ”fiind nevoită intervenţia echipajului de jandarmi” – domn doctor în drept, e greu cu limba română! – pentru a fi îndepărtat din zona de acces – ori din incinta complexului ori din zona de acces, ar trebui să se hotărască căpitanul sau procurorul, sau amândoi J
Din aceste două constatări menţionate în raport – conform spuselor procurorului, repet, nu am văzut raportul – rezultă numeroase încălcări ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului garantate de Constituţie şi consfinţite de CEDO. Din formularea din raportul căpitanului de jandarmi – varianta procurorului, atât cât acesta poate fi crezut – reiese că dacă persoanele nu ar fi fost protestatari cunoscuţi sau dacă ar fi început să scandeze sloganuri anti altceva decât PDL, sau sloganuri pro PDL, sau nu sloganuri ci cântece patriotice, nu ar mai fi fost somaţi să părăsească zona. Toate aceste variante arată discriminări grave, şi neînţelegeri grave ale scopului Jandarmeriei Române de către însăşi conducerea Jandarmeriei Române.
Însăşi faptul de a numi pe unii cetăţenii liberi ai unei ţări europene cu apelativul ”cunoscuţi protestatari” de către un reprezentant înalt al unei instituţii publice pusă să apere drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţeanului în speţă, arată o lipsă de înţelegere uluitoare din partea conducerii instituţiei, care nu a reuşit să transmită scopul respectivei instituţii funcţionarilor acesteia, tocmai pentru că ea însăşi nu a înţeles despre ce este vorba.
Faptul de a soma să părăsească zona nişte cetăţeni liberi, care îşi exercită în mod paşnic drepturile şi libertăţile consfinţite de Constituţie, fără să atenteze în nici un fel la libertăţile fundamentale ale celorlalţi cetăţeni, este un fapt deosebit de grav, care implică multe dintre infracţiunile reclamate de mine şi poate şi altele în plus, şi arată mentalitatea Jandarmeriei Române şi a conducerii acesteia. Din această faptă rezultă limpede că Jandarmeria Română nu-şi înţelege scopul, rolul şi funcţia într-o societate democratică.
Cât priveşte cea de-a doua constatare a raportului consemnată de domnul procuror potrivit căreia eu aş fi pătruns în incinta Romexpo fără aprobare, „fiind nevoită intervenţia echipajului de jandarmi pentru a fi îndepărtat din zona de acces”, rămâne să cerceteze domnul procuror dacă este adevărată sau nu: de unde ştie căpitanul dacă aveam sau nu aprobare, şi mai ales de ce aprobare aveam nevoie pentru a pătrunde în incinta Romexpo. Şi de ce „a fost nevoită intervenţia echipajului”? Şi de unde ştie domn căpitan că numai eu personal aveam nevoie de aprobare? Ce spune dispoziţia S269.879 în acest sens? Intervenţia echipajului a respectat dispoziţia?
Ori eu tocmai asta am incriminat: angajarea instituţiei Jandarmeriei într-o acţiune politică! Ce lege din România prevede că Jandarmeria poate fi angajată de o societate privată – comitetul de organizare a unei convenţii a PDL ??? – pe post de portar, care taie biletele de intrare la un eveniment!
Atât din plângerea mea cât şi din raportul căpitanului rezultă, susţine domul procuror, că între jandarmi şi mine a avut loc un incident ”ca urmare a pătrunderii fără drept a sus-numitului în incinta Romexpo”. Un nou fals intelectual comis de domnul doctor în drept: cum aş fi putut să mă plâng că am pătruns fără drept în incinta Romexpo? Apoi, raportul căpitanului spune adevărul? Ce probe din dosar sprijină afirmaţia acestuia?
–
Mai departe, în partea a doua a celebrei fraze de 52 de rânduri, domnul procuror doctor în drept afirmă faptul că cercetările în cauză au reţinut că:
- ”numitul Avrămuţă împreună cu 10 persoane protestatoare” – domnu doctor, iarăşi ? – ”s-au adunat la intrarea Romexpo cu scopul de a protesta faţă de organizarea congresului PDL”
- ”pe timpul protestului, protestatarul Avrămuţă a avut o atitudine protestatară şi faţă de jandarmi pentru faptul că nu i-a permis să intre în sala unde avea loc practic congresul”
- ”în aceste condiţii, petentul a pătruns, fără legitimaţie de acces, în incinta Romexpo cu scopul de a intra la conferinţa partidului”
- ”fiind surprins de către organele de jandarmi în interiorul incintei, aceştia l-au reţinut şi l-au condus cu forţa, apucându-l de braţe, în afara incintei Romexpo”
- ”întreaga acţiune a organelor de jandarmi a fost filmată de către organele de jandarmi, cât şi de numitul Bănuţă Constantin”
4 din cele 5 afirmaţi reţinute de domnul procuror doctor în drept sunt neadevărate, şi reprezintă posibile infracţiuni de uz de fals.
În primul rând nu ne-am adunat acolo cu scopul de a protesta faţă de organizarea congresului PDL. Ar fi fost şi stupid de altfel, să protestezi că organizarea congresului este prea bună sau prea proastă, sau prea obişnuită.
La afirmaţia 2 se pretinde că eu am avut o atitudine protestatară faţă de jandarmi (ei şi, ce-i cu asta? Nu e o atitudine corectă?) pentru că nu aş fi fost lăsat să intru în sala unde avea loc practic congresul. O afirmaţie profund mincinoasă care trebuie dovedită. Se insinuează ideea că eu aş fi vrut să intru în sala unde se ţinea congresul!
Aceiaşi situaţie şi în cazul afirmaţiei de la pct. 3: în primul rând nu ”în aceste condiţii” mincinoase; apoi faptul că am pătruns fără legitimaţie trebuie dovedit; şi iarăşi apare un pretins scop pe care mă întreb cum l-a depistat domnul doctor? Prin parapsihologie?
Afirmaţia de la punctul 5 este falsă pentru că la dosar nu este filmarea decât a unor părţi din acţiunile jandarmilor, şi asta în mod evident. Ar fi aproape imposibil să fie altfel.
Iar afirmaţia 4 este foarte gravă, deoarece arată o discriminare gravă şi evidentă. Faptul că, un cetăţean liber care este surprins de jandarmi în interiorul incintei (Romexpo se subînţelege) şi este reţinut şi condus cu forţa în afara incintei, este deosebit de grav pentru democraţia din România. Existau mulţi alţi cetăţeni români în exact aceiaşi situaţie, şi nici măcar nu au fost conduşi afară, darămite cu forţa!
–
Domnul doctor în drept reuşeşte să treacă la un nou paragraf în care prezintă vizionarea celor două CD-uri de la dosar, ocazie în care s-ar fi urmărit chipurile modalitatea în care am pătruns eu în incinta complexului şi implicarea jandarmilor în soluţionarea litigiului. Şi eu care credeam că mi s-a adus la cunoştinţă probele din dosar; când acolo altele erau intenţiile domnului doctor în drept. Şi nici nu se precizează despre ce litigiu este vorba.
Reţine domnul procuror că din vizionarea celor două CD-uri a rezultat – nu e clar a cui este această concluzie – că Avrămuţă ar fi pătruns în incinta Romexpo fără a avea legitimaţie – iarăşi nu se arată de unde această concluzie! – iar organele de jandarmi au intervenit pentru înlăturarea lui Avrămuţă fără ca acesta să fie agresat! Asta deşi eu am menţionat că am fost târât afară cu forţa iar din înregistrări se constată acelaşi lucru. Şi, deşi la punctul 4 anterior, domnul doctor în drept reţinea că din cercetări a reieşit că ”organele” ”m-au reţinut şi m-au condus cu forţa în afara incintei”. E oare noaptea minţii?
Nici o clipă însă domnul doctor în drept nu cercetează dacă intervenţia jandarmilor este legală şi temeinică. Dacă se sprijină pe ceva, în afară de ordine politice!
–
Apar şi martorii, care au fost audiaţi ”în sensul lămuriri aspectelor reclamate”! Pretinde domnul doctor în drept, deşi de la bun început a dovedit că nu înţelege care sunt aspectele reclamate, fapt dovedit şi în continuare. În fapt, din ce reţine domnul procuror că ar fi declarat martorii, nu reiese că acesta i-ar fi chestionat asupra aspectelor reclamate. Trecem peste faptul că domnul doctor în drept îi indică pe ambii martori cu denumirea de petent şi petentă.
Din audierea jandarmilor de asemenea nu rezultă că aceştia ar fi fost chestionaţi asupra vreunuia din aspectele reclamate de mine.
Toţi jandarmii declară acelaşi lucru, şi anume că ”şi-au desfăşurat activitatea la Romexpo în baza dispoziţiei 620/19.03.2013 a DGJB iar intervenţia în cazul numitului Avrămuţă a avut loc ca urmare a încălcării regulilor de pază de către acesta şi s-a produs fără a fi bruscat şi a i se aplica lovituri, acesta opunându-se cu vehemenţă când a fost invitat să părăsească incinta dispozitivului de pază. Prin urmare, în cauză urmează a se dispune neînceperea urmăririi penale faţă de ofiţerii jandarmi pentru săvârşirea infr. prev. de art. 250. alin. 3 C.p., întrucât din cercetări a rezultat că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţie”.
Oare ce reguli de pază am încălcat? Cine a stabilit aceste încălcări, în baza căror abilităţi legale. Nu cumva jandarmii şi-au depăşit atribuţiile?
În primul rând domnul procuror face o simplă afirmaţia că din cercetări a rezultat că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţie, deşi nu arată din care anume cercetări ar reieşi un atare concluzie/aspect, şi nu este clar nici măcar la care faptă se referă. Din care probă de la dosar ar rezulta această chestie!
Fapta reţinută, în opinia procurorului, constă în legitimarea mea şi interzicerea intrării în incinta Romexpo şi evacuarea mea în momentul în care m-au depistat înăuntru. Pentru a mă legitima ar fi trebuit ca jandarmii, transformaţi peste noapte în paznici, să ştie ce fel de legitimaţii erau bune pentru a avea acces. S-a făcut un instructaj în acest sens în care să li se prezinte tipul de legitimaţii corespunzătoare? Ce se întâmpla în cazul în care unii participanţi uitau legitimaţiile acasă, sau le pierdeau, aşa cum au existat numeroase cazuri? Există un protocol între Jandarmerie şi PDL în acest sens, care să prevadă obligaţiile părţilor? Cine stabilea dacă a avut loc o încălcare a legii, pentru că drepturile cetăţenilor trebuie respectate, nu? Cine era persoana de contact?
Apoi trebuie remarcat faptul că domnul doctor în drept face iarăşi o gravă confuzie între ”fapta” reţinută de domnia sa şi fapta pe care eu am învederat-o prin aspectele sesizate în plângere şi reluate acum la punctele 3-17. Cum nu au fost reţinute corect faptele de care m-am plâns, nici nu a putut să se facă o cercetare a acestora, cu atât mai puţin o cercetare corectă.
Nu reuşeşte să înţeleagă domnul procuror că oprirea mea, reţinerea şi scoatere afară din incinta Romexpo de către jandarmi a fost abuzivă şi nelegală pentru că nu aveau un mandat legal să facă asta, în cazul în care avea un mandat în acest sens. Asta trebuia să facă domnia sa în cursul cercetării, să afle dacă jandarmii aveau mandat pentru a se comporta astfel, şi dacă acest mandat era legal.
Mai reţine domnul procuror în paragraful 1 din pg. 5 a rezoluţiei, cu privire la faptul că am reclamat ruperea îmbrăcăminţii, că este posibil acest lucru dar, ”în contextul în care acesta avea obligaţia să părăsească incinta locaţiei Romexpo atunci când i-a fost adus la cunoştinţă de către jandarmi şi nu să se opună vehement folosindu-se în acest caz forţa de către organele de intervenţie, petentul asumându-şi în această situaţie orice rezultat al incidentului”.
Iarăşi avem de-a face cu mai multe minciuni:
– Faptul că eu aş fi avut obligaţia de a părăsi incinta Romexpo. Cine a stabilit asta, în baza a ce legi? Cum a tras procurorul această concluzie, doar din declaraţia jandarmilor neprobată?
– Faptul că mi s-ar fi adus la cunoştinţă această „obligaţie”. Nici vorbă de aşa ceva, jandarmii au acţionat direct, fără să aibă loc nici o discuţie, asta contrar procedurilor standard în astfel de împrejurări – în cazul nedovedit încă că aş fi încălcat o lege!
– Se recunoaşte iarăşi că jandarmii au folosit forţa, contrar unor constatări anterioare
– Faptul că eu mi-aş fi asumat în această situaţie – dacă situaţia a fost aşa, rămâne de probat – orice rezultat al incidentului. Această afirmaţie a domnului doctor în drept dovedeşte, în cel mai bun caz, o gravă necunoaştere sau neînţelegere a legii. O astfel de afirmaţie reprezintă o gravă infracţiune, şi instigare la infracţiune, care pune în pericol statul de drept. Consider că este cazul ca organele competente, în primul rând procurorul şef, să se autosesizeze. Dacă însă, aşa cum se pare că e cazul – am auzit de mai multe ori această susţinere din partea Jandarmeriei, acceptată de procuror – în alte procese -, această opinie este o atitudine generală în procuratura română, avem dovada unei corupţii generalizate.
Mai spune domnul procuror că „e posibil” ca îmbrăcămintea să se fi deteriorat în timpul evenimentelor – nu e sigur, ca şi când altcineva ar fi trebuit să facă toate diligenţele pentru a afla asta – dar şi că „nu avem siguranţa că îmbrăcămintea nu a fost deteriorată cu mult timp înainte” şi că „în prezentul incident a fost invocat această faptă de distrugere de către jandarmi”. Această atitudine a domnului doctor în drept este pur şi simplu demnă de un infractor, nicidecum de un magistrat.
Şi iarăşi mai afirmă domnul procuror că „nu poate reţine în sarcina jandarmilor fapta de distrugere a îmbrăcămintei numitului Avrămuţă, întrucât faptei îi lipseşte vinovăţia”. Din nou domul procuror nu ne spune de unde reiese această concluzie, din ce probe.
În paragraful următor domnul procuror afirmă că ”întrucât echipajul de jandarmi a acţionat în baza dispoziţiei DGJB, … nu poate reţine în sarcina jandarmilor infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor pentru faptul că nu i-a permis să participe în incinta Romexpo întrucât nu avea legitimaţie şi nici aprobare pentru miting”. Pe lângă formularea demnă de un doctor în drept – nu i-a permis să participe în incinta Romexpo întrucât … – şi motivaţia bizară – întrucât nu avea legitimaţie şi nici aprobare pentru miting – din care reiese că aveam nevoie pentru a participa în incinta Romexpo (deşi eu nu vroiam să particip, eu doar vroiam să intru) şi de legitimaţie şi de aprobare pentru miting, nu există totuşi nici o dovadă că aşa stau lucrurile. Nu cred ca în dispoziţia DGJB să existe o procedură de acţiune care să precizeze faptul că jandarmii au misiunea, obligaţia sau căderea de a solicita cetăţenilor români prezenţi legitimaţie de intrare în incinta Romexpo. Cu siguranţă este doar o interpretare eronată pe care jandarmii au dat-o dispoziţiei DGJB. În fapt dispoziţia 620 a DGJB a stat la baza dispoziţiei nr. S269.879/22.03.2013 a comandantului batalionului 2 Jandarmi, în baza căreia a acţionat echipa de jandarmi de la Romexpo (probabil că jandarmi nu ştiu nimic despre dispoziţia 620 a DGJB, şi poate nu au cunoscut nici decizia S269.879). Cu alte cuvinte acţiunea jandarmilor a fost ilegală.
Existau totuşi echipaje pentru coordonarea şi controlarea activităţii echipajelor de jandarmi, conform deciziei S269.879. Care este punctul lor de vedere asupra incidentelor? A fost cercetat de către domnul doctor în drept raportul acestora?
Şi iarăşi concluzionează domnul procuror că şi sub aspectul săvârşirii infracţiuni prevăzute de art. 246 se va dispune NUP deoarece faptei îi lipseşte vinovăţia. Iarăşi eronat, pentru că faptele jandarmilor erau iarăşi ilegale.
–
Finalul este însă apoteotic!
Domnul procuror reţine că, în plângerea penală făcută, am mai reclamat săvârşirea de către jandarmi a încă 10 infracţiuni, cele prevăzute de art. 247, art. 248, art. 248^1, art. 249, art. 262, art. 263, art. 264, art. 317, art. 323 şi art. 324 Cod penal.
Şi continuă afirmând că: „aspectele reclamate de petent nu se încadrează în textele de lege ale infracţiunilor prevăzute de art. 247, art. 248, art. 248^1, art. 249, art. 262, art. 263, art. 264, art. 317, art. 323, art. 324 Cod Penal cât şi „implicare politică şi corupţie”, motiv pentru care, în cauză urmează să se dispună neînceperea urmăririi penale faţă de jandarmi, întrucât faptele imputate nu există”.
Aici sunt mai multe aprecieri de făcut:
– reţine domnul procuror că „aspectele reclamate de petent nu se încadrează în textele de lege ale infracţiunilor”. Observăm că, din punct de vedere al logicii juridice, formularea „un aspect/fapt reclamat nu se încadrează în textul de lege al unei infracţiuni” este neclară, „textele de lege ale infracţiunilor” fiind de asemenea o formulare incorectă. Afirmaţia în sine este o simplă afirmaţie, nedovedită şi nesusţinută de nimic, nici măcar neîncercându-se a se face o astfel de susţinere
– domnul procuror generalizează grosolan, pretinzând că nici una din aspectele reclamate nu se poate încadra la nici una din infracţiunile sesizate, deşi sunt 15 aspecte sesizate, şi fiecare dintre ele se poate încadra la mai multe infracţiuni dintre cele 10 sesizate
– să nu spui despre ce faptă/aspect este vorba şi să afirmi că nu este infracţiune, este deosebit de grav pentru domnul procuror doctor în drept
– o sincopă logică este şi formularea: „aspectele reclamate nu se încadrează în textele de lege ale infracţiunilor, cât şi „implicare politică şi corupţie”, motiv pentru care, în cauză urmează să se dispună NUP faţă de jandarmi, întrucât faptele imputate nu există. E greu cu logica domnul doctor în drept: NUP-ul este motivat de neîncadrarea aspectelor în texte sau este urmare a inexistenţei faptelor?
– afirmaţia că „faptele imputate nu există”, fără a face o minimă argumentaţie/ demonstraţie constituie o gravă încălcare a Codului de procedură penală din partea domnului doctor în drept. Şi domnul procuror nici măcar nu încearcă să acopere, ca în alte cazuri anterioare, şi să spună că această concluzie reiese din cercetări! Ce-l determină pe domnia sa să facă o asemenea afirmaţie este foarte interesant de aflat.
Oare, nu există fapta că jandarmii mi-au cerut legitimaţia pentru a intra în incinta Romexpo? Nu există fapta că eu nu am fost lăsat să intru? Nu există fapta că unii cetăţeni, deşi nu aveau legitimaţie, erau lăsaţi să intre iar eu nu? Nu există fapta că eu, intrat fiind în incinta Romexpo, am fost oprit de jandarmi, imobilizat şi târât afară de aceştia? Nu există fapta că, într-un final, după mai bine de o oră de la sosirea mea acolo, agenţi de pază angajaţi de Romexpo sau de PDL au luat locul jandarmilor la poartă, iar jandarmi „au spălat putina”? Nu există fapta că jandarmii au legitimat pe cetăţenii care scandau? Nu există fapta că le-am adus la cunoştinţă jandarmilor că legitimarea fără o motivaţie clară este infracţiune, un abuz de drept? Nu există fapta că i-am atenţionat repetat că ceea ce fac este infracţiune, că pot să nu execute un ordin nelegal, că trebuie să facă raport după ce execută un ordin ilegal, că ei au obligaţia de a respecta drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, că trebuie să acţioneze numai în conformitate cu legea, etc.?
–
Faptul că nu am fost sancţionat în nici un fel, atâta vreme cât jandarmii pretind că am încălcat legea, este o altă dovadă a faptului că intervenţia jandarmilor a fost abuzivă.
În primul rând trebuia să ţină seama domnul procuror de esenţa existenţei Jandarmeriei şi a jandarmilor, care este în fond esenţa existenţei oricărei instituţii a statului şi a oricărui funcţionar public:
– Jandarmeria Română … exercită, în condiţiile legii, atribuţiile ce îi revin cu privire la apărarea ordinii şi liniştii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a proprietăţii publice şi private, la prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi a altor încălcări ale legilor în vigoare.
– Jandarmeria Română îşi desfăşoară activitatea în interesul cetăţenilor, al comunităţii şi în sprijinul instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii.
– În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul din Jandarmeria Română are obligaţia să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului
Dacă Jandarmeria Română şi-ar fi recunoscut vina, consecinţele acestor abuzuri, deşi importante, nu ar fi fost atât de grave. Nerecunoscându-şi vina, jandarmii şi Jandarmeria Română dovedesc că nu înţeleg că au acţionat abuziv, încălcând repetat legea, în mai multe locuri, şi atitudinea lor însăşi este o instigare la necunoaşterea legi şi la nesupunerea în faţa ei.
Domnul procuror nu a ţinut cont în „cercetarea” pe care a întreprins-o de nici unul dintre aspectele reclamate de mine în plângere şi prezentate la punctele 3-17 şi nici nu a ţinut cont de aspectele prezentate de mine la punctele 18-38, care constituia contextul minimal de care trebuia să ţină seama.
Pentru mine comportamentul domnului procuror este doar încă o confirmare a politizării cvasitotale a justiţiei şi a aservirii acesteia de către mafia comunisto-securistă care a distrus statul de drept din România şi, drept urmare, a compromis aproape orice posibilitate de prosperitate a poporului.
Numai că Dumnezeu nu doarme, cum greşit consideră toţi cei fără de conştiinţă din instituţiile statului şi nu numai, şi adevărul va ieşi la lumină.
–
Detaliind, vă învederez faptul că ordonanţa procurorului din 18.12.2013 a fost luată cu încălcarea de către procuror a dispoziţiilor imperative prevăzute de numeroase articole din Codul de procedură penală, și anume:
– art. 1, alin. 1 şi 2 – procurorul nu au participat la îndeplinirea scopul procesului penal: „constatarea la timp şi în mod complet a faptelor care constituie infracţiuni, pentru ca orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale”, în cazul concret al dosarului 35, şi contribuirea ”la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, a drepturilor şi libertăţilor acesteia, la prevenirea infracţiunilor, precum şi la educarea cetăţenilor în spiritul respectării legilor”.
– art. 3 – procurorul nu s-au asigurat de ”aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, precum şi cu privire la persoana făptuitorului” – în plângerea făcută am adus la cunoştinţa organului de urmărire penală comiterea a 12 infracţiuni. Procurorul a făcut investigaţii, şi acestea firave, doar în cazul uneia dintre infracţiunile sesizate, şi a uneia din oficiu
– art. 4 – procurorul nu a avut un rol activ în cursul urmăririi penale. Nu a pus întrebări învinuiţilor şi martorilor în vederea lămuririi împrejurărilor în care au fost comise infracţiunile
– art. 62 – procurorul nu şi-a îndeplinit obligaţia de a ”lămuri cauza sub toate aspectele, pe bază de probe, în vederea aflării adevărului”. În fapt, procurorul nu a lămurit nimic legat de cele 12 infracţiuni reclamate de mine, lăsând 11 dintre ele complet neabordate. Întrebarea care se poate pune este dacă domnul procuror îşi bate joc de lege, râde de instanţă, şi ne crede pe toţi tâmpiţi cu asemenea urmărire penală şi asemenea ordonanţă
– art. 69 – procurorul ”iau de bune” declaraţiile învinuiţilor fără ca acestea să fie coroborate cu fapte şi împrejurări ce au rezultat din ansamblul probelor existente
– art. 70 – procurorul nu a adus la cunoştinţa învinuiţilor fapta care formează obiectul cauzei şi încadrarea juridică a acesteia. Aceasta deoarece însăşi procurorul nu a înţeles-o şi reţinut-o corect, cred eu că din cauza limitelor intelectuale; altfel, dacă a făcut-o intenţionat, cred că pot fi cu uşurinţă acuzați de favorizarea infractorului
– art. 86 – procurorul nu a făcut cunoscut martorilor obiectul cauzei, faptele şi împrejurările pentru dovedirea cărora au fost propuşi ca martori, şi nu a pus învinuiţilor întrebări lămuritoare cu privire la fapte, împrejurări şi persoanele părţilor
– art. 87 – procurorul nu au procedat la confruntarea persoanelor a căror declaraţii se contrazic.
– art. 200 – neîndeplinit deoarece procurorul nu a strâns probele necesare cu privire la existenţa infracţiunilor, identificarea făptuitorilor şi la stabilirea răspunderii acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.
– art. 202, alin. 1 – procurorul nu şi-a îndeplinit obligaţia de a strânge probele necesare pentru aflarea adevărului şi pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, în vederea justei soluţionări a acestuia.
– art. 202, alin. 4 – procurorul nu şi-a îndeplinit obligaţia de a strânge date cu privire la împrejurările care au determinat, înlesnit şi favorizat săvârşirea infracţiunilor, precum şi orice alte date de natură să servească la soluţionarea cauzei. Aceste împrejurări sunt esenţiale în soluţionarea cauzei
– art. 203, alin. 2 – ordonanţa 35/P/2013 nu cuprinde toate elementele cerute de procedură, lipsind parţial obiectul actului. Motivaţia este superficială, procurorul necercetând 11 din cele 12 infracţiuni sesizate. Ordonanţa nu arată faptele şi nici împrejurările faptelor, necesare pentru justa soluţionare a cauzei. Ordonanţa nereţinând corect faptele şi împrejurările, nu identifică corect făptuitorii. Despre probe ce să mai discutăm!
Prin acestă ordonanţă și prin simulacrul de cercetare penală efectuat, procurorul militar Truică Paul nu face decât să se alăture grupului infracțional constituit la vârful Jandarmeriei.
Și, ca să-l parafrazez pe ”infractorul de la Cotroceni” – cum îl numesc eu pe președintele care stă acum la Cotroceni prin uzurpare de calități oficiale, cu concursul unora dintre membrii Curții Constituționale și a parlamentarilor din legislatura trecută și cea actuală și cu complicitatea întregului corp profesional al juriștilor și avocaților din România – voi spune că: ”nu e bine domnule magistrat colonel doctor în drept, nu e bine!”
–
Putem spune că avem de-a face cu un simulacru de cercetare penală menit doar să acopere nelegalităţile grave comise de instituţii publice prin funcţionari ai acestora. Se încearcă pe toate căile ascunderea adevărului, prin comiterea unor noi ilegalităţi, pe care dvs. aveţi obligaţia să le descoperiţi şi să le deferiţi instanţelor competente.
Lipsa de profesionalism a procurorului de caz, sau mai grav, efectuarea cu rea credinţă a cercetărilor, precum şi ordonanţa în cauză, arată limpede, pe lângă incompetenţa sau corupţia procurorului în cauză, grave deficienţe de management, în cazul în care nu este o complicitate la mijloc, atât a PMCMA cât şi a parchetului în ansamblu.
Consider că prin soluția dată mi-au fost prejudiciate drepturile legitime la o judecată corectă, precum și posibilitatea de reparare a prejudiciilor cauzate de abuzurile jandarmilor care mi-au încălcat mai multe drepturi şi libertăţi fundamentale, garantate de constituție şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului la care România este parte, şi anume: dreptul la opinie, dreptul la libertatea conștiinței, egalitatea în drepturi (nediscriminarea), dreptul la integritate fizică și psihică, dreptul la libertate individuală și siguranța persoanei, dreptul la liberă circulație, precum și libertatea de exprimare, şi mai ales demnitatea mea de român și de dac autentic
Consider că nu au fost respectate prevederile procedurale în cauză, și anume art. 1, 3, 4, 62, 69, 70, 86, 87, 200, 202 şi 203 Cod Procedură Penală.
În drept îmi întemeiez plângerea pe art. 278 Cod de Procedură Penală.
Avrămuță Cezar Cătălin,
Stegarul dac din Piața Universității
–
Aici este plângerea mea împotriva jandarmilor:
PARCHETUL MILITAR DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL MILITAR BUCUREȘTI
Nr. 35/02.04.2013
DOMNULE PRIM PROCUROR,
Subsemnatul, AVRĂMUŢĂ CEZAR CĂTĂLIN, domiciliat în stradă (mi-a fost executată silit, prin abuz și fraudă, locuința din Voluntari, str. Drumul Potcoavei, nr. 532, vila 2, judeţul Ilfov), fără forme legale în Bucureşti, str. …………….. (unde vă notific să mă citați), identificat cu CI seria IF nr. ……, CNP …………, tel. …………, în calitate de parte vătămată, formulez prezenta
PLÂNGERE PENALĂ
împotriva întregului colectiv de jandarmi (12-15 jandarmi) aflați la data de 23.03.2013 la poarta principală de intrare la Romexpo dinspre Casa presei libere, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de: art. 247 (abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi), art. 248 (abuzul în serviciu contra intereselor publice), art. 248^1 (abuzul în serviciu în formă calificată), art. 249 (neglijenţa în serviciu), art. 250 (purtarea abuzivă), art. 262 (nedenunţarea unor infracţiuni), art. 263 (omisiunea sesizării organelor judiciare), art. 264 (favorizarea infractorului), art. 317 (instigarea la discriminare), art. 323 (asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni), art. 324 (instigarea publică şi apologia infracţiunilor) Cod penal, și deasemenea pentru implicare politică și corupție (abuz de putere în săvârșit în scopul obținerii unui profit personal, direct sau indirect) şi vă rog ca, după analizarea întregului material probatoriu ce va fi încuviinţat şi administrat în cursul cercetării pe care o veţi dispune, să începeţi urmărirea penală, să puneţi în mişcare acţiunea penală şi să îi trimiteţi în judecată prin rechizitoriu pe învinuiţi pentru comiterea infracţiunilor mai sus amintite sau cele pe care le veți descoperi în timpul anchetei pe care o veți desfășura.
MOTIVE
În fapt: În data de 23.03.2013, în jurul orelor 10.30 am ajuns la intrarea Romexpo din Piața Presei Libere unde erau adunați circa 10 persoane protestatare din Piața Universității. Eram cu binecunoscutul meu steag tricolor pe care îl flutur de mai bine de 14 luni pretutindeni prin țară.
De la bun început am sesizat unele abuzuri ale jandarmilor prezenți la fața locului care îi legitimau pe protestatarii pașnici în scopul evident de ai intimida, fapt deosebit de grav. Asta înseamnă că șefii jandarmeriei, care permit și își asumă astfel de practici încalcă grosolan legea jandarmeriei și jurământul făcut în slujba legii și a poporului suveran.
Pentru ce i-au legitimat pe protestatari? I-am întrebat care este motivația pentru această legitimare atâta vreme ce legea prevede clar că jandarmii au dreptul ”să legitimeze orice persoană când există indicii temeinice că a săvârşit, săvârşeşte sau se pregăteste să săvârşească o faptă ce constituie infracţiune ori contravenţie”.
I-am întrebat pe jandarmi dacă știu că sunt în slujba legii și nu în slujba unor șefi care le dau ordine nelegale; dacă știu că pot să refuze un ordin nelegal și că pot și au obligația să facă un raport superiorilor în cazul în care ordinul primit încalcă legea. Le-am adus la cunoștiință că încalcă grav legea prin intervenția în favoarea unui partid politic, și că trebuie să facă raport în acest sens.
I-am întrebat cine i-a angajat să fie paznici la intrarea în incinta terenului Romexpo. Șeful dispozitivului a spus în clar că ”a vorbit cu organizatorul și acesta i-a spus că nimeni care nu are invitație nu poate intra”. L-am întrebat cine e organizatorul și nu a putut să-mi răspundă. L-am întrebat atunci de unde știe că a vorbit cu organizatorul și nu a știut să-mi răspundă. L-am întrebat care este relația contractuală cu organizatorul evenimentului și a ridicat din umeri.
I-am întrebat pe jandarmi dacă sunt conștienți că ceea ce fac reprezintă o implicare politică a instituției pe care o reprezintă. Nici un răspuns.
Am încercat în repetate rânduri să intru la Romexpo și de fiecare dată jandarmii s-au opus. Cînd am reușit să intru cu un grup de cetățeni, am fost prins din spate de jandarmi și târât afară, rupându-mi-se bluza de trening.
Consider că faptul că ceilați cetățeni (majoritatea dintre ei) care intrau la Romexpo nu prezentau nici un fel de invitație, iar mie mi se cerea una constituie o discriminare, și o instigare la discriminare, ce nu poate fi justificată decât politic.
Mai târziu, înțelegând oarecum gravitatea faptelor de care eu îi acuz s-au retras și locul le-a fost luat de reprezentanți ai organizatorilor, cum era de altfel legal. În felul acesta au dovedit în clar că sunt vinovați de implicare politică a jandarmeriei române, încălcând flagrant art. 1 și art. 2 din legea jandarmeriei.
Lega, pe care au jurat să o respecte spune clar:
Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, prevede:
Art. 31:
(1) În realizarea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, poliţistul este investit cu exerciţiul autorităţii publice şi are următoarele drepturi şi obligaţii principale:
a) să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanelor care încalcă dispoziţiile legale ori sunt indicii că acestea pregătesc sau au comis o faptă ilegală;
(2) În exercitarea drepturilor conferite de prezenta lege poliţistul are obligaţia să respecte întocmai drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, prevăzute de lege şi de Convenţia europeană a drepturilor omului.
Art. 42
(1) Poliţistul este obligat să verifice permanent competenţa acţiunilor sale.
(2) În efectuarea investigaţiilor poliţistul este obligat să se bazeze pe date sau informaţii privind săvârşirea unor fapte ilegale.
LEGE nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române prevede:
Art. 1
(1) Jandarmeria Română este instituţia specializată a statului, cu statut militar, componentă a Ministerului Administraţiei şi Internelor, care exercită, în condiţiile legii, atribuţiile ce îi revin cu privire la apărarea ordinii şi liniştii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a proprietăţii publice şi private, la prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum şi la protecţia instituţiilor fundamentale ale statului şi combaterea actelor de terorism.
(2) Jandarmeria Română, prin atribuţii, organizare, pregatire şi dispunere teritorială, contribuie la garantarea suveranităţii, independenţei, autorităţii, unităţii şi securităţii statului, democraţiei constituţionale pe întregul teritoriu naţional atât în timp de pace, cât şi în situaţii de criză.
Art. 2
Jandarmeria Română îşi desfăşoară activitatea în interesul cetăţenilor, al comunităţii şi în sprijinul instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii.
CAPITOLUL III: Atribuţiile Jandarmeriei Române
Art. 19
(1)Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate, are urmatoarele atribuţii:
a) apără, prin mijloacele şi metodele prevăzute de lege, viaţa, integritatea corporală şi libertatea persoanei, proprietatea publică şi privată, interesele legitime ale cetăţenilor, ale comunităţii şi ale statului;
Art. 27
(1) În realizarea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, personalul militar al Jandarmeriei Române este învestit cu exerciţiul autorităţii publice.
(2) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, personalul prevăzut la alin. (1) are următoarele drepturi şi obligaţii:
a) să acorde sprijin persoanelor cu funcţii ce implica exerciţiul autorităţii publice, dacă acestea întâmpină rezistenţă fizică în executarea sarcinilor de serviciu;
b) să legitimeze orice persoană când există indicii temeinice că a săvârşit, săvârşeşte sau se pregăteste să săvârşească o faptă ce constituie infracţiune ori contravenţie, precum şi persoanele care solicită intrarea într-un perimetru legal restricţionat;
Art. 29
În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul militar al Jandarmeriei Române foloseşte armamentul din dotare cu muniţia aferentă, veste antiglonţ, scuturi de protecţie, căşti cu vizor, bastoane de cauciuc sau tompfe, bastoane cu energie electrostatică, dispozitive cu substanţe iritant lacrimogene, arme albe, jeturi de apă sau coloranţi, arme cu glonţ de cauciuc sau coloranţi, cătuşe, cai şi câini de serviciu, dispozitive sonore şi luminoase, mijloace blindate, lucrări şi mijloace genistice, precum şi orice mijloace de protecţie şi de imobilizare aflate în dotare, în urmatoarele situaţii:
a) pentru împiedicarea şi neutralizarea acţiunilor agresive ale persoanelor care tulbură grav ordinea publică, acţiuni ce nu au putut fi înlăturate sau anihilate prin utilizarea altor mijloace legale;
Art. 31
(1) Folosirea mijloacelor prevazute la art. 29 se face numai după avertizarea şi somarea participanţilor de a se dispersa, de către şeful dispozitivului de ordine sau de către şefii săi ierarhici.
Art. 32
(1) Avertizarea şi somarea constau în folosirea de semnale sonore sau luminoase şi în atenţionarea persoanelor aflate în situaţiile prevăzute la art. 29, prin mijloace de amplificare sonoră, asupra obligaţiei de a se dispersa şi de a respecta prevederile legale.
(2) Dacă, după avertizare, participanţii nu s-au dispersat, aceştia sunt atenţionaţi prin mijloacele de amplificare sonoră, astfel: prima somaţie: „Atenţie, vă rugăm să părăsiti … , vom folosi forţa!”, urmată de semnale sonore şi luminoase.
(3)În cazul în care, după trecerea perioadei necesare pentru dispersare, se constată că prima somaţie a rămas fără rezultat, se trece la folosirea ultimei somaţii, astfel: ultima somaţie: „Parasiti … , se va folosi forţa!”, urmată de semnale sonore şi luminoase.
Art. 33
Folosirea mijloacelor prevăzute la art. 29 se face în mod gradual şi nu trebuie să depăşească nevoile reale pentru imobilizarea persoanelor turbulente sau agresive ori pentru neutralizarea acţiunilor ilegale şi va înceta de îndată ce scopul misiunii a fost realizat.
Art. 34
(1) Intervenţia în forţă se dispune în scris de către prefectul sau înlocuitorul acestuia din municipiul Bucureşti, respectiv din judeţul în care s-a produs una dintre situaţiile prevăzute la art. 29.
Art. 35
Persoanele care săvârşesc fapte contrare legii vor fi imobilizate, îndepărtate cât mai repede de la locul tulburărilor şi conduse, după caz, la cea mai apropiată unitate de poliţie sau de jandarmi, pentru a se lua, cu privire la acestea, măsurile de sancţionare prevăzute de lege.
Art. 37
În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul din Jandarmeria Română are obligaţia să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi să acorde primul ajutor medical persoanelor care au nevoie de acesta ca urmare a intervenţiei în forţă.
Art. 53
(1)În cazul unor evenimente care pun în pericol ordinea de drept, comandanţii marilor unităţi şi unităţilor de jandarmi informează Ministerul Administraţiei şi Internelor şi, prin intermediul acestuia, celelalte ministere şi instituţii abilitate prin lege în acest domeniu despre desfăşurarea evenimentelor, în vederea luării măsurilor de punere în aplicare a planurilor de acţiune aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.
(2) În situaţia în care obiectivele a caror pază este asigurată în mod permanent sau temporar de către personalul militar al Jandarmeriei Române sunt în pericol ori atunci când există informaţii că se intenţionează organizarea unor acţiuni care le-ar putea pune în pericol, unitatea de jandarmi competentă, împreună cu autorităţile publice şi cu alte structuri abilitate cu atribuţii în domeniu, stabileşte zona de protecţie a obiectivelor respective şi, la nevoie, poate interzice sau limita, după caz, accesul.
(3) Zonele de protecţie ale obiectivelor sunt delimitate cu semne vizibile de către Jandarmeria Română, cu sprijinul de specialitate al autorităţilor publice şi al altor organe abilitate.
(4)Zonele de protecţie au acelaşi regim ca şi obiectivele pentru care au fost stabilite.
Art. 54
Formele şi procedeele de acţiune prin care unităţile de jandarmi îşi îndeplinesc atribuţiile se stabilesc prin ordine şi instrucţiuni ale ministrului administraţiei şi internelor.
Art. 55
Personalul din Jandarmeria Română răspunde, potrivit legii, de îndeplinirea atribuţiilor specifice funcţiei sau postului şi de executarea dispoziţiilor legale pe care le primeşte de la autorităţile competente.
–
Precizez faptul că, Codul de Procedură Penală, prevede următoarele:
Art. 1 Scopul procesului penal
Procesul penal are ca scop constatarea la timp şi în mod complet a faptelor care constituie infracţiuni, astfel ca orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.
Procesul penal trebuie să contribuie la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, a drepturilor şi libertăţilor acesteia, la prevenirea infracţiunilor, precum şi la educarea cetăţenilor în spiritul respectării legilor.
Art. 3 Aflarea adevărului
În desfăşurarea procesului penal trebuie să se asigure aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, precum şi cu privire la persoana făptuitorului.
Art. 4 Rolul activ
Organele de urmărire penală şi instanţele de judecată sunt obligate să aibă rol activ în desfăşurarea procesului penal.
Art. 62 Lămurirea cauzei prin probe
În vederea aflării adevărului, organul de urmărire penală şi instanţa de judecată sunt obligate să lămurească cauza sub toate aspectele, pe bază de probe.
Art. 63 Probele şi aprecierea lor
Constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei.
Probele nu au valoare mai dinainte stabilită. Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.
Art. 64 Mijloacele de probă
Mijloacele de probă prin care se constată elementele de fapt ce pot servi ca probă sunt: declaraţiile învinuitului sau ale inculpatului, declaraţiile părţii vătămate, ale părţii civile şi ale părţii responsabile civilmente, declaraţiile martorilor, înscrisurile, înregistrările audio sau video, fotografiile, mijloacele materiale de probă, constatările tehnico-ştiinţifice, constatările medico-legale şi expertizele.
Art. 65 Sarcina administrării probelor
Sarcina administrării probelor în procesul penal revine organului de urmărire penală şi instanţei de judecată.
La cererea organului de urmărire penală ori a instanţei de judecată, orice persoană care cunoaşte vreo probă sau deţine vreun mijloc de probă este obligată să le aducă la cunoştinţă sau să le înfăţişeze.
Art. 67 Concludenţa şi utilitatea probei
În cursul procesului penal părţile pot propune probe şi cere administrarea lor.
Cererea pentru administrarea unei probe nu poate fi respinsă, dacă proba este concludentă şi utilă.
Admiterea sau respingerea cererii se face motivat.
Art. 681 Indicii temeinice
Sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana faţă de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârşit fapta.
–
Manualul Drepturilor Omului spune despre art. 3 CEDO ”Dreptul de a nu fi supus torturii şi relelor tratamente”: Autorităţile statului sunt de asemenea ţinute să desfăşoare o anchetă efectivă adecvată pentru a identifica şi pedepsi pe cei responsabili – CEDO, Bursuc c. României, hotărârea din 12 octombrie 2004, paragraf 101, Filip c. României, hotărârea din 14 decembrie 2006, paragraf 47 -. Curtea europeană a afirmat, în repetate rânduri că atunci când o persoană face o susţinere credibilă că a fost supusă unor tratamente contrare articolului 3, autorităţile statului trebuie să desfăşoare o anchetă oficială efectivă, amănunţită şi aptă să ducă la identificarea şi sancţionarea vinovaţilor. Această obligaţie pozitivă este valabilă chiar şi atunci când relele tratamente au fost produse de persoane particulare – CEDO, Macovei şi alţii c. României, hotărârea din 21 iunie 2007, paragraf 46.
Autorităţile statului vor fi ţinute responsabile şi atunci când nu au luat măsuri eficiente pentru a împiedica producerea unu risc de rele tratamente, risc pe care potenţialele victime l-au adus la cunoştinţa autorităţilor (prin formularea unei plângeri penale, de exemplu).
–
În primul rând, și cel mai grav, este atentatul la statul de drept și democrație prin implicarea politică a unei instituții publice importante.
Dacă jandarmeria –prin ordinele șefilor instituției- se implică în chestiuni politice aceasta reprezintă o gravă încălcare a legii.
Jandarmeria și conducătorii ei nu înțeleg că esența statului de drept și a democrației o reprezintă respectarea Constituției și a legilor, precum și a drepturilor și libertăților fundamentale ale individului, iar jurământul depus presupune înțelegerea și asumarea scopului legii. Dacă tu ca șef al jandarmeriei nu înțelegi esența legii, ce pretenție mai poți avea de la cetățenii ale căror drepturi și libertăți sunt protejate de tine; cum să mai sperăm la mai multă democrație, unica care poate asigura mai multă bunăstare pentru cetățeni.
–
Am obligația de a apăra ordinea de drept când consider că aceasta este încălcată. Cu cât conștiința individuală este mai înaltă/avansată/trează/puternică, cu atât mai tare puternică este obligația pe care o resimte individul de a apăra ordinea de drept – cazul meu; dar ar trebui să fie în primul rând cazul judecătorilor, al procurorilor, al tuturor demnitarilor, militarilor și funcționarilor publici.
Cine înțelege cât rău imens este generat de politizarea instituțiilor publice, de șubrezirea statului de drept și a respectului față de lege, de lipsa de democrație este obligat să ia atitudine și să-și manifeste pașnic dar ferm opinia în favoarea respectării democrației. Ori baza statului de drept și a democrației o constituie chiar drepturile și libertățile fundamentale ale cetățeanului.
–
Înţeleg însă să solicit efectuarea de cercetări pentru stabilirea corectă a tuturor circumstanţelor şi anchetarea tuturor învinuiților care au efectuat abuzuri asupra mea și au participat la încălcarea legii prin implicarea politică a jandarmeriei în cursul evenimentelor de la Romexpo.
Solicit ca martori spre audiere, în dovedirea celor relatate, pe toţi jandarmii care au participat la această acțiune, precum și protestatarii care au fost de față, și pe care o să-i numesc ulterior, când o să am datele lor de identitate.
Având în vedere considerentele prezentate, vă rog ca, după analizarea întregului material probatoriu ce va fi administrat în cauză, să dispuneţi începerea urmăririi penale, punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a tuturor vinovaților pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de: art. 247 (abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi), art. 248 (abuzul în serviciu contra intereselor publice), art. 248^1 (abuzul în serviciu în formă calificată), art. 249 (neglijenţa în serviciu), art. 250 (purtarea abuzivă), art. 262 (nedenunţarea unor infracţiuni), art. 263 (omisiunea sesizării organelor judiciare), art. 264 (favorizarea infractorului), art. 317 (instigarea la discriminare), art. 323 (asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni), art. 324 (instigarea publică şi apologia infracţiunilor) Cod penal, și deasemenea pentru implicare politică și corupție, precum și a orcăror altor infracțiuni pe care le veți descoperi prin cercetarea cu profesionalism și integritate a celor întâmplate.
În drept, îmi întemeiez prezenta plângere pe prevederile art. 247, art. 248, art. 248^1, art. 249, art. 250, art. 262, art. 263, art. 264, art. 317, art. 323, art. 324 Cod penal și art. 221 Cod procedură penală.
În dovedire, înţeleg să mă folosesc de următoarele probe:
– proba cu martori;
– proba cu înscrisuri;
– proba cu înregistrări video.
Avrămuță Cezar Cătălin,
Stegarul dac din Piața Universității
https://unsingurvot.wordpress.com/
un singur vot - stegarul dac - samuraiul dac 