în primul rând către CSM, PICCJ, SIIJ, Inspecția în Justiție

Vă aduc la cunoștință un caz grav de subminare a ordinii de drept în România realizată de către cel pe actualul președinte al Senatului România –Tăriceanu Călin-, fostul președinte al Camerei Deputaților –Dragnea Liviu, acum aflat în pușcărie-, fostul președinte al statului –Băsescu Traian-, majoritatea parlamentarilor și milioane de români l-au numit Statul Paralel – S.P..

Acest grup infracțional organizat numit Stat Paralel este de ani de zile subiectul principal al televiziunii Antena 3 și destul de important al televiziunii România TV și a altor televiziuni. Realitatea TV a negat cu tărie până acum câteva luni existența acestui stat mafiot paralel, dar, în ultimele luni, încet-încet și-a schimbat opinia și acum susține că acest stat paralel este vinovatul principal al dezastrului faptic dar și ca imagine a statului român.

În aceste zile asistăm cu toții șocați de acțiunile în direct ale acestui stat palalel în ”cazul Caracal”. Toate încălcările foarte grave ale codului de procedură penală sunt dezbătute și în dungă de toată presa românescă – toate televiziunile diseacă microscopic, de 10 zile, exclusiv acest subiect.

Stegarul dac vă somează public să ”nu mai faceți pe proștii”, să ”nu mai băgați capul în nisip ca struții” și SĂ INTERVENIȚI DE ÎNDATĂ pentru a împiedica și soluționa aceste infracțiuni multiple făcute în direct de către membrii statului paralel, infracțiunii probate de întraga presă.

Vă somez ca, în temeiul art 61, 291, 293 și 293 din codul de procedură penală,  să luați de îndată măsurile ce se impun pentru împiedicarea făptuitorilor aparținând statului mafiot de a comite și alte infracțiuni dar și de a șterge urmele infracțiunilor anterioare.

Avem de-a face cu constituirea unu grup infracțional organizat, numit de media Statul Paralel, care acționează în toate structurile statului și care a dus la slăbirea statului de drept și poate duce în curând la uzurparea ordinii de drept.

În caz contrar, conform art. 1 și 55 din Constituția României coroborat cu art. 293 cpp, personal – dar cred că și mulți alți cetătenii români ce-și iubesc țara – mă simt nevoit să iau de unul singur măsurile ce se impun pentru a prinde făptuitorii și a opri aceste infracțiuni flagrante.

Art. 61. Acte încheiate de unele organe de constatare

  • Ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, sunt obligate să întocmească un proces verbal despre împrejurările constatate:

b) organele de control și cele de conducere ale autorităților administrației publice, ale altor autorități și instituții publice, pentru infracțiunile săvârșite în legătură cu serviciu de către cei aflați în subordine ori sub controlul lor:

(2) Organele prevăzute la alin. (1) au obigația să ia măsuri de conservare a locului săvârșirii infracțiunii și de ridicare sau conservare a mijloacelor materiale de probă. În cazul infracțiunilor  flagrante, aceleași organe au dreptul de a face percheziții corporale sau ale vehicolelor , de a-l prinde pe făptuitor și de a-l prezenta de îndată organelor de urmărire penală.

Nerespectarea de către toți conducătorii de instituții sau cei cu atribuții de control care, în aceste clipe de încălcări grosolane ale legii, în flagrant, care nu s-au sesizat, în domeniul lor de activitate, sunt complici ai acestui stat paralel.

Art. 291  Sesizarea făcută de persoanele cu funcție de conducere și de alte persoane

Orice persoană cu funcție de conducere în cadrul unei autorități a administrației publice sau în cadrul unei autorități sau instituții publice, precum și orice persoană cu atribuții de control, care, în exercitarea obligațiilor lor, au luat cunoștință de săvârșirea unei infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu, sunt obligate să sesizeze de îndată organul de urmărire penală și să ia măsuri ca urmele infracțiunii, corpurile delicte și orice alte mijloace de probă să nu dispară.

292 Sesizarea din oficiu

Organul de urmărire penală se sesizează din oficiu dacă află că s-a săvârșit o infracțiune și încheie un proces verbal în acest sens.

 PICCJ, Inspecția în justitie, SIIJ, CSM trebuie să se sesizeze din oficiu în cazul tuturor acestor infracțiuni care intră în competența lor.

293 Constatarea acțiunii flagrante

Este de asemenea considerată infracțiune fragrantă și infracțiunea al cărui făptuitor, imediat după săvârșire, este urmărit de organele de ordine publică și de siguranță națională, de persoana vătămată, de martorii oculari sau de strigătul public ….

Publicul și TOATE televiziunile strigă continuu de 10 zile! Infracțiunile sunt FLAGRANTE în continuare. În continuare DIICOT încalcă continuu codul de procedură penală, atât prin acțiunile pe care le face cât mai ales pentru cele pe care au obligația să le facă și nu le face.

Art. 55 din Constituție – Apărarea țării

Cetățenii au dreptul și obligația să apere România.

Art. 1, pct. 3 din Costituție – Statul român

România este stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme.

Așadar, conform acestor două articole, eu am dreptul și obligația de a apăra dreptatea, demnitatea omului și drepturile și libertățile cetățenilor. Toate aceste atribute fundamentale ale României sunt călcate în picioare în aceste ultime 10 zile de către statul paralel, prin acțiunile aparținătorilor statului paralel, dar, mai ales prin inacțiunile celor în drept s-o facă.

Aș sublinia cazul special al celor care, nefăcând parte din statul paralel -SP-, nici direct (asumat și cunoscut/arătat de presă) și nici indirect (asumat –prin tăcerea în fața infracțiunilor SP- sau semiasumat dar necunoscut de presă), devin totuși complici, prin inacțiune (încălcând art. 61, 291, 292 sau/și 293 din cpp), în aceste zile când statul de drept tinde să fie acaparat complet de către statul paralel.

min 10.00 – Dana Gârbovan, președinta UNJR: ” Noi am spus de fiecare dată că nu există absolut nici un scop, în justiție, care să justifice încălcarea legii! Absolut niciunul! Pentru că se va vedea – și în România s-a și văzut – încălcarea legii și folosirea unor astfel de metode a dus tocmai la distrugerea scopului și, mai grav, la încălcarea independenței justiției, în esența sa.

Acoperind un abuz, refuzând să-l cercetăm, facem foarte mult rău sistemului pe care-l apărăm! Și cetățenilor acestei țări! … este inadmisibil și este foarte periculos pe termen lung … Nu există o administrație sănătoasă care să fie lipsită de critică și îndemna pe toată lumea să critice guvernul, să critice administrația, să critice puterea. Pentru că este un lucru sănătos, care obligă sistemul să se autoexamineze, să verifice criticile și acolo unde este cazul să le corecteze în stare incipientă, nu când au ajuns probleme la nivel de sistem și trebuie să alegi între ce? Între a dărâma sistemul și a reconstrui altul! Adică nu este admisibil să lăsăm lucrurile să derapeze într-o măsură atât de gravă! ” – https://www.facebook.com/miscareaderezistenta.ro/videos/2745948548812239/

Da, revoluția bate la ușă, revoluția a început!

Dar oare, statul mafiot se va dărâma complet?

( Soluția posibilă  https://unsingurvot.wordpress.com/2019/04/07/cine-va-fi-urmatorul-presedinte-al-romaniei%ef%bb%bf/

Marea soluție însă este cunoașterea Adevărului. Cunoașterea/înțelegerea vine mai repede la omul bine educat, adică la cel care cunoaște/înțelege principiile educației – vezi Teoria educațională a Stegarului dachttps://unsingurvot.wordpress.com/2018/08/25/teoria-educationala-a-stegarului-dac/ )

Reclame

Un caz ca oricare altul, atât de obișnuit încât nu prevestea nimic și nu ar fi mișcat pe nimeni: o fată de la țară răpită de interlopi!
Dar, ghinion: fata este nepoata lui Alexandru Cumpănașu!

Dacă nu era nepoata lui, nimeni nu ar fi știut absolut nimic despre ”cazul Caracal”!

Un aspect secundar de luat în discuție: ce justifică toată această desfășurare de forțe din parte statului mafiot? Sunt 3.000 de copii dispăruți pe an de care nu se sinchisește nimeni, și cărora nu li se alocă nici o resursă! Cumva nepoata lui Cumpănașu are moț în frunte? Ce justifică alocarea a zeci și sute din resursele umane specializate? Pentru ceilalți 2.999 de dispăruți nu mai rămâne nimic!

Asta nu dovedește decât că nu suntem toți egali, statul mafiot nu este stat de drept, deși se chinuie să pretindă asta!

Dumnezeu l-a ales pe Cumpănașu ca fiind perfect pentru dărâmarea statului mafiot: un tip deosebit de inteligent dar și deosebit de sensibil ce era din interiorul sistemului, cunoștea perfect sistemul și era de partea lui.

Și, dintr-o eroare, un bătrân nebun care racola fete pentru ‘‘export‘‘ a pescuit-o pe Alexandra, nepoata lui Cumpănașu. Probabil singura nepoată. Legătură sufletească puternică.

Când a aflat de dispariția nepoatei, Alexandru a luat foc! S-a năpustit direct la conducătorii statului mafiot, ale căror mizerii se făcea până atunci că nu le vede, și le-a cerut să-i salveze repede nepoata din mâinile murdare ale traficanților de carne vie!

Însă cazul nu este chiar simplu: interlopii își cunosc bine jobul -deh, ei sunt profesioniști- și au proceduri ca la carte, menite să șteargă orice urmă: crearea de piste false, înscenări, alibiuri, etc.

Dar, vai, printr-un concurs ciudat de împrejurări – atent aranjat de Dumnezeu, ca orice alt lucru de pe pământ, dealtfel, dar doar proștii nu pricep asta – fata răpită și sechestrată, în timp ce răpitorul își îndeplinea meticulos procedurile (care îi spunea ca, în deplasările din oraș, să sune de pe un alt telefon), reușește să pună mâna pe un telefon abandonat al răpitorului și să sune la 112, unde să dea de niște nepricepuți, asemenea majorității românilor, angajați sau nu la stat (știu că o să săriți cu toți de fund în sus pt mizeria pe care am zis-o, dar asta nu va dovedi decât că am dreptate). Despre diletantismul procurorilor am vorbit aici: https://unsingurvot.wordpress.com/2014/01/25/cum-face-un-procuror-colonel-doctor-justitia-de-rusine/

Și un număr mare de nepricepuți s-au înșirat pe tot lanțul uman și instituțional implicat în acțiunile de salvare a fetei –STS, polițiști, procurori, judecători-, nepricepere pe care a avut timp berechet să o înțeleagă tot poporul român. Și totul s-a petrecut vineri după care a venit mica vacanță de la sfârșitul săptămânii!

Alexandru Cumpănașu – A.C. – strigă disperat în stânga și în dreapta la instituțiile statului mafiot, pentru a se mișca mai repede, dar ghinion, instituțiile mafiote nu au profesioniști să facă asta și îi cam întorc spatele, fiecare nefăcând altceva decât să dea vina pe alții.  Simțind că îi fuge pământul de sub picioare iese disperat în media cerând ajutorul.

Ghinionul (din perspectiva AC, dar plan exact din perspectiva lui Dumnezeu) continuă cu telefonul nepoatei răpite care sună la 112. Rețeaua de interlopi o surprind asupra faptului, și, conform procedurilor, acționează rapid: o transportă de la locația din Caracal la altă locație, iar apoi, probabil în acea seară/noapte a fost trimisă afară sau lichidată.

Presimțind posibila catastrofă, AC se trezește din frumoasa minciună în care trăia și începe să amenințe statul mafiot. Își pune cenușă în cap, afirmând că statul mafiot există și el l-a apărat până acum, dar că, dacă acesta nu-i aduce nepoata înapoi va avea de-a face cu toată furia lui și nu se va lăsa până toți cei implicați, inclusiv procurorii și judecătorii vor face pușcărie.

AC cere din start demisia șefului STS și pușcărie pentru procurorul de caz. Populația îl susține în masă, am putea spune, iar televiziunile, simțind prada/subiectul nu vorbesc despre altceva.

La A3, la Gâdea în emisiune, după ce AC mărturisește că a greșit susținând statul paralel și negândui existența, ”se jură” că toți cei implicați și vinovați vor plăti și că ”moare de gât cu ei”!

Mircea Badea, cu atitudinea obișnuită, declară clar că cele două prime obiective – demisia directorului STS și pușcărie pentru procuror – sunt imposibile! Și totuși directorul STS își dă demisia în dimineața zilei următoare!

Imediat șocul și groaza a cuprins statul mafiot și paralel! Sunt ko și 2-3 zile nu-și revin.

După care se trezesc și contraatacă! Încep să-l discrediteze pe AC, ceea ce-i aproape imposibil. Se leagă de Coaliția Națională pentru Modernizarea României (CNMR) și de fratele lui AC. Puțin credibil și fără efect!

Două mari forțe determină acțiunile statului paralel: Iohanis și SUA.

Iohanis începe să înțeleagă că ”arde casa” și asta nu e convenabil pentru el, că-i ”poate lua și lui foc” șansele pentru al doilea mandat.

SUA îl trimite de urgență pe Klem, în ultima zi de mandat să vorbească cu Fifor, ministrul de interne, căruia îi comunică să aibă grijă de Deveselu.

Așadar ”afacerea Caracal” trebuie închisă rapid, ceea ce intră în totală coliziune cu voința lui AC, dar acum și cu cea a multor români!

Soluția găsită – incinerarea – este absolut penibilă, și doar instituții tâmpite o pot susține, instituții care vor să se compromită definitiv!

Găsirea telefonului Alexandrei: o înscenare de o incredibilă prostie! Să pretinzi că Dincă a aruncat telefonul și cartela victimei într-un parc din oraș, din mersul mașinii și și-a adus aminte exact unde (cât de caraghios?) dar să nu reușești să spui cât de cât rezonabil cum acesta a procedat cu uciderea și ascunderea victimei, este de râsul curcilor, de un penibil absolut!

Și aceiași este situația tuturor ”probelor” inventate de ei. Instituțiile de forță ale statului se fac iremediabil de râs!

Ion Cristoiu: „Acum, după intervenţia lui Felix Bănilă, e limpede că DIICOT are misiunea nu de a descoperi adevărul, ci de a-l ascunde în spatele unei perdele de fum mediatic manipulator.

Se vede limpede că se merge pe teza asasinului singuratic, care a ucis victimele, dar mai ales care a procedat în aşa fel încît niciodată nu se va putea descoperi cadavrul sau rămăşiţe de cadavru.

Şi de aceea a fost preluat de DIICOT.

Cine şi de ce ar avea interesul ca acest Caz să fie muşamalizat prin închiderea cu teza acţiunii unui ins singuratic, care a ucis din motive sexuale?

Răspunsul ni-l dă ce-ar însemna ca ancheta să dezvăluie adevărul celeilalte variante despre care toţi românii sînt convinşi că e adevărată: Gheorghe Dincă e membru unei reţele internaţionale de trafic de carne vie.

Ca şi Luiza, Alexandra n-a fost ucisă, ci extrasă de Reţea.

Vă imaginaţi ce s-ar întîmpla într-un asemenea caz?

O presiune constantă a opiniei publice pentru descoperirea şi aducerea fetelor înapoi.

Klaus Iohannis s-ar linge pe bot de un al doilea mandat.

Cum să le descoperi şi să le aduci pînă la prezidenţiale?

Statul român ar fi aruncat în aer.

O astfel de reţea nu poate funcţiona fără ştiinţa şi complicitatea instituţiilor de forţă şi a unor politicieni.

România şi-ar lua adio de la Schengen.

Cum să dai libertate de mişcare unei ţări în care traficul internaţional de carne vie e favorizat de autorităţi?

Alternativa e teza criminalului singuratic care a ucis-o şi ars-o pe Alexandra şi nu ştie unde a aruncat-o pe Luiza.

Şi fireşte folosirea DIICOT nu pentru descoperirea adevărului, ci pentru ascunderea acestuia. ”

Cu 2-3 zile înainte ca ministresa justiției – nu e clar în ce calitate – să anunțe familia Cumpănașu că resturile de oșcioare, chipuriule găsite în cazanul criminalului, sunt ale Alexandrei, am spus că Alexandru Cumpănașu nu poate fi oprit din atacul furibund asupra statului mafiot decât dacă Alexandra este adusă înapoi acasă. Și se înțeleg cu Alexandru să înceteze ostilitățile.

Așadar un troc: Alexandra contra lăsarea lor în pace!

Dar asta vine în contradicție cu deciziile statului paralel, impuse de la Cotroceni și Washington! Din nou ghinion. Pentru ei, și noroc pentru poporul român, care, astfel, pe îndelete – timp de cel puțin 2 săptămâni nu există alt subiect pe televiziuni cât e ziua de lungă -, se înfurie suficient pentru a porni REVOLUȚIA!

Da, revoluția bate la ușă, revoluția a început!

Dar oare, statul mafiot se va dărâma complet?

Este posibil dacă vom alege un președinte adevărat ! Va accepta oare Ioan Aurel Pop, președintele Academiei române să candideze? https://unsingurvot.wordpress.com/2019/04/07/cine-va-fi-urmatorul-presedinte-al-romaniei%ef%bb%bf/

Marea soluție însă este să cunoaștem Adevărul. Dar îțelegerea vine mai repede la omul bine educat, adică la cel care cunoaște principiile educației – vezi Teoria educațională a Stegarului dachttps://unsingurvot.wordpress.com/2018/08/25/teoria-educationala-a-stegarului-dac/


Da, Dragnea este marele blat al Serviciilor!

Și doar naivii pot crede altfel.

Și așa cum Dragnea este pus de serviciile române, tot așa serviciile române sunt puse de serviciile străine, care la rândul lor sunt puse de Consiliile marilor oligarhi.

Scriu aceste rânduri pentru cei care nu au înțeles mecanismele fundamentale de funcționare al serviciilor din România.

În primul rând trebuie înțeles că blaturile se fac de un număr restrând de ”oameni”. Cu cât este mai mare blatul, cu atât mai puțini știu de existența lui, altfel vestea ar ajunge rapid la toată lumea.

Blatul ”perfect” este când doar două persoane știu de existența lui! Iar oamenii din ierarhia subordonată știu din ce în ce mai puțin, cu cât sunt pe trepte mai depărtate de vârf.

Acesta este și ”cazul” Dragnea: un mare blat între ”serviciile străine”. El le-a fost prezentat șefiilor serviciilor române care a trebuit să îl execute.

Nimeni din PSD nu mai știe de acest blat. Toți psd-iștii ”de rând” –care nu fac parte din vârful structurilor serviciilor- habar n-au de asta, ba din contră, își închipuie că Dragnea este ”un mare patriot”! Ei au fost cu toții păcăliți de ”viziune lui Dragnea” și de ”lupta lui” cu statul mafiot și paralel.

Cei din ”sistem” care erau în funcții importante în PSD știau doar ”câte ceva”, de fapt mai mult bănuiau. Ei l-au susținut pe Dragnea să obțină atâta putere în PSD!

E ușor să fi păcălit. Cu cât ești mai puțin educat –în sensul educației adevărate, adică ”cei șapte ani de acasă- cu atât ești mai ușor de păcălit ”din vorbe”. Și viceversa, cu cât ești mai educat –vezi ”Teoria educațională a stegarului dac https://unsingurvot.wordpress.com/2018/08/25/teoria-educationala-a-stegarului-dac/cu atât mai ușor vezi ”dincolo de cuvinte”, înțelegi despre ce este vorba, ”miroși” blatul/minciuna de la o poșta. Asta este și rostul educației: să ”îți deschidă ochii”, să vezi realitatea și nu ceața vorbelor și faptelor fățarnicilor și ipocriților din fruntea instituțiilor statului. Și să ști că minciuna te ucidă iar adevărul îți dă viață!

Așa cum Băse a fost tot timpul ”omul serviciilor”, tot așa a fost și Dragnea. Și tot așa este și Ponta, și Iohanis și Orban și oricare lider politic. Serviciile ”au grijă” de asta, așa cum a recunoscut-o Mihai Răzvan Ungureanu în timp ce era șef la SIE. Excepția care întărește regula a constituit-o Crin Antonescu, care în cele din urmă a fost înlăturat tocmai de infiltrații din PNL-PDL tocmai când Crin ar fi câștigat în mod sigur alegerile pentru președinte.

Totuși Dragnea a făcut un pas înainte. A jucat magistral și aproape credibil –pentru proști- rolul de luptător împotriva sistemului paralelo-mafiot. Cât de penibil și totuși adevărat. Și ala cum Băse i-a păcălit pe unii –cu sprijinul ”intelighenției”-, tot așa i-a păcălit și Dragnea pe mulți dintre creduli. Au mai rămas doar câțiva nepăcăliți, cei care îl sprijineau pe Crin și care au fost lăsați în drum chiar de Crin.

E plin netul de mocofani care îl plâng pe Dragnea că ”a fost răstignit” pentru că ar fi apărat România și pe români. Așa cum ”intelighenția” –Pleșu, Liiceanu, Patapievici & co.- au slujit un securist schizofrenic numit profetic Băsescu, tot așa acum alți întelighenți îl apără pe Dragnea și PSD-ul. Vai de capul nostru!

Tragedia blatiștilor de tipul băse, dragnea, ponta, iohanis și kioveși  este că se cred deștepți, când ei n-au pic de educație! Așa ajung să creadă că ei contează și chiar sunt ”buricul pământului”, până când sistemul primește ordin ”de afară” și renunță la ei, din cauza greșelilor făcute, care pune în pericol sistemul însuși. Atunci suferă un șoc! Și ori ”se trezesc”, citesc contractul cu serviciile și tac și înghit în sec – cum a făcut Năstase – sau nu acceptă și se revoltă și încep lupta cu sistemul, așa cum face băse care riscă astfel să fie lichidat la propriu de sistem!

Cum îi recunoaștem pe blatiști? E foarte simplu: siguranța pe care o afișează și tupeul obraznic de a propune acoliți analfabeți în funcții publice foarte mari. Siguranță care nu se bazează pe puterea proprie ci pe pactul cu sistemul, pactul cu Diavolul!

Atunci când ”ai spatele acoperit”, când ești ”copil de bani gata” și ești suficient de prost atunci devi foarte ”sigur pe tine”. Poți să ai probleme cât casa, tu ești liniștit și batjocoritor –vezi atitudinile lui băse, dragnea, ponta și kioveși.

În situații de criză, dacă ești liniștit ori ești nebun, ori ești înțelept, ori ești omul sistemului!



Crede cineva că Isus a înviat?

Să fiu mai explicit: crede cineva CU ADEVĂRAT că Isus a înviat?

Nici măcar unul singur!

Toți cei care spun ”Hristos a înviat” sunt niște ipocriți; niște mincinoși. Pentru că spun ceva ce nu cred.

Printre cei mai ipocriți dintre toți cei care afirmă ”Hristos a înviat” se numără preoții. Mai exact ”preoții și cărturarii fățarnici”, cum i-a indicat Isus. Ipocrizia lor nu poate fi concurată decât de cea a politicienilor, procurorilor, unora dintre judecători, și a SRI-știlor.

Cred că Isus a înviat” nu înseamnă decât căeu gândesc / opinia mea este  / părerea mea este că Isus a înviat”. Așadar nu este o credință, ci doar o opinie / o părere / un gând! Este o chestiune ce ține de minte. Ori credința este o chestiune ce ține de ”inimă” și nicidecum de ”minte”.

Gândiți-vă doar la simplul fapt că mulți hoți, tâlhari, criminali sau corupți, în închisoare sau în afara ei, descoperiți sau nedescoperiți încă sau vreodată, spun/afirmă ”Hristos a înviat” sau ”Adevărat a înviat”! Crede vreunul dintre ei asta? În mod evident, mint cu toții!

Gândiți-vă la mulți judecători corupți, la majoritatea procurorilor mafioți (părerea mea despre procurori) sau la majoritatea politicienilor: doar câțiva, cu mai puțin tupeu și nesimțire decât majoritatea, o spun pe un ton scăzut, majoritatea spun/strigă în gura mare ”Hristos a înviat”! Câtă ipocrizie evidentă de la o poștă pentru aproape toată lumea cu puțin bun-simț!

Despresistemul politic corupt care a promovat minciuna, demagogia și ipocrizia ca valori supreme în statvezi în Bătălia pentru Adevăr: https://unsingurvot.wordpress.com/2018/08/23/batalia-pentru-adevar/

Cu ani în urmă, la afirmația ”Hristos a înviat”, răspundeam cu ”Adevărat oare? Tu chiar crezi asta?”. Majoritate, cu bun simț, răspundeau simplu că ”așa se zice”. Alții, cu ofensă în glas, spuneau ”bineînțeles” sau ”sigur că da”. Ofensa din glas îi trăda însă și, luat la bani mărunți, recunoșteau că este doar o opinie/părere și nicidecum o credință și că nu au studiat problema. Cam așa cum toți chibiții au ”credințe” ferme despre ceva despre care nu știu mare lucru.

Prima dată când am văzut propria ipocrizie majoră s-a petrecut cu 30 de ani în urmă, în perioada studenției. Am ajuns (în urma unui citat dat într-o carte de spiritualitate care spunea că Isus ar afirmat ”cunoaște adevărul și adevărul te va face liber”) să citesc Noul Testament. În urma lecturii eram așa de entuziasmat încât am început să predic, în fața prietenilor și nu numai, despre fabuloasa învățătură. Până când, la un moment dat, în timp ce recitam înfocat din spusele lui Isus unui grup din ce în ce mai mare de studenți avizi de spiritualitate, am ajuns la ”orbii care-i conduc pe orbi în groapă” și mi-am dat seama de ipocrizia mea. Am încetat de atunci predicile, dar am continuat studiul – detalii în Autobiografia Stegarului dachttps://unsingurvot.wordpress.com/2015/06/19/autobiografia-samuraiului-dac/

partea teoretică acum, așa cum ”o văd” eu:

Isus a murit și înviat CU ADEVĂRAT! A înviat ca Hristos și nu ca Isus! Isus, mai exact egoul lui Isus, atât cât mai era, a murit definitiv și Hristos i-a luat locul în totalitate!

Hristos, fiind Viața Însăși, cum ar putea murii vreodată? Cât de absurd este ca cineva să creadă/gândească că Viața Însăși poate murii!

Hristos este Viața Însăși și Fiul unic al Lui Dumnezeu. Orice om care reușește ”să se lepede de sine/de ego/de minte” este înlocuit de Hristos. Așa s-a ”întâmplat” cu discipolii cei fricoși ai lui Isus care, deși întâi l-au trădat cu toții, mai apoi au înțeles Adevărul spus de Isus – pentru că Dumnezeu le-a deschis mintea/sufletul -, ”și-au venit în fire”, au renunțat la sine/la ”viața” lor pentru Hristos și au devenit astfel Hristos deplin și au fost numiți apostoli. Trădarea discipolilor are marea însemnătate de a ne arăta că și ei au fost asemenea nouă, așadar și nouă ne este dată măcar aceiași posibilitate. Lucru pe care l-a accentuat Isus în numeroase rânduri.

Cine ține la viața sa o va pierde, dar cine o va da pentru Mine, o va câștiga”, spune Isus. El însuși așa a făcut: și-a dat viața pentru Hristos, pentru Adevăr, și Hristos l-a înviat apoi, așa cum Isus a spus. În fapt Isus a murit definitiv, în locul lui rămânând Hristos. Grosso-modo, Isus a înviat ca Hristos. (După cum se spune ”cuvintele nu pot explica adevărul – a se vedea https://unsingurvot.wordpress.com/2013/02/01/minciuna-limbajului-minciuna-comunicarii-doar-tacerea-este-adevarata/ )

Trebuie înțeleasă și făcută distincția clară între omul Isus și Fiul Unic al Lui Dumnezeu – Hristos! Asemenea trebuie înțeles că în interiorul fiecărui om și chiar în interiorul fiecărei vietăți există Hristos, Viața care ne dă și ne ține permanent în viață, și că oricare dintre noi poate, prin renunțare deplină la sine/ego/minte să se ilumineze, să înțeleagă cine este și astfel să ”devină” Hristos.

Greutatea Căii este că eu/mintea/egoul trebuie să înțeleagă și să accepte propria moarte -renunțarea la sine/ego/minte –, ceea ce este aproape imposibil, pentru că este/pare absurd. Aceasta nu se poate face decât prin Har: Dumnezeu, de obicei printr-unul dintre copiii săi iluminați, deveniți Hristos prin renunțare la sine/ego, îi dă respectivului binecuvântarea de a înțelege Adevărul (bineînțeles că binecuvântarea vine în urma efortului propriu ”pe cale”), așa cum Isus, devenit Hristos, i-a binecuvântat pe discipolii săi, care au devenit apoi Hristos.

Bineînțeles că înțelegerea aceasta nu este a omului/egoului/minții ci a ”inimii”, și i se ”întâmplă” doar celui care ”are urechi de auzit și ochi de văzut”; deși toți au ochi și urechi. Omul/persoana/mintea/egoul nu-L va putea înțelege niciodată pe Hristosul care este în interiorul lui – cum ar putea? -, care îi dă viață și îl ține în viață clipă după clipă.

Îțelegerea vine mai repede la omul bine educat, adică la cel care cunoaște principiile educației – vezi Teoria educațională a Stegarului dachttps://unsingurvot.wordpress.com/2018/08/25/teoria-educationala-a-stegarului-dac/

Când cineva crede cu adevărat în inima lui că Hristos a înviat, ”acela face și el ce a făcut Isus, ba chiar și lucruri și mai mari”. Așa a spus Isus. Ați văzut pe vreunul dintre cei care afirmă că ”Hristos a înviat” sau ”Adevărat a înviat” că a făcut vreuna dintre cele mai mici lucruri făcute de Isus? Atunci nimeni nu crede cu adevărat că Isus a înviat ci doar pretinde/susține/gândește/spune/are părerea că Isus a înviat!



                Dacă Ioan Aurel Pop va fi convins de cineva să participe la alegerile prezidențiale, în mod evident el va deveni președintele României! Cine va fi acel ”cineva” oare?

                Dacă va deveni președintele României, în acest an sau peste alți 5 ani, depinde doar de ”planul lui Dumnezeu”, care depinde, la rândul său, de destinul poporului român, determinat de ”meritele” poporului român. Acest destin este, evident, într-o oarecare dinamică, mică dar semnificativă.

Notorietatea și încrederea de care se bucură președintele academiei române este imensă! Ele sunt justificate de calitățile și cunoștințele acestui om, care sunt potențate de ”planul lui Dumnezeu”.

Notorietatea și încrederea de care se bucură președintele academiei reprezintă un capital imens dorit de toate partidele politice. Oricine îl va avea drept candidat va câștiga enorm în oricare din următoarele alegeri!

                De drept, partidele de dreapta se pot simții îndreptățite să-l revedince pe Ioan Aurel Pop. Au ele însă maturitatea să-i facă o ofertă corectă, concretă, matură? Așa ar trebui, așa ar fi normal și de dorit! O vor face oare? Vom vedea …

                ”PNL”-ul, a anunțat deja că îl susține pe KVI! E greu să revină asupra deciziei, însă … orice poate fi refăcut, mai ales după apropiatele alegeri europarlamentare, unde probabil vor primii o lecție dură …. Dacă nu vor să dispară de pe scena politică e singura și ultima lor șansă! Vor fi destul de limpezi la minte să înțeleagă asta? S-ar putea ca poziția partidelor contracandidate să-i forțeze s-o facă! Dar, dacă nu o fac ”din proprie inițiativă”, proactiv, ci doar răspund la ofensiva adversarilor, tot imensul potențial câștig se va diminua simțitor!

Apoi KVI însuși, dacă ar avea vre-un pic de bun simț politic și măcar un strop de dragoste de popor, asemenea iubitului meu om politic Crin Antonescu, ar renunța la candidatură în favoarea președintelui academiei române (greu și pentru că el este creația statului paralel, și nu e ”de capul lui”), dând astfel o lovitură mortală PSD-ului și reînviind PNL-ul, aflat pe moarte în urma unirii mortale cu PDL-ul lui băse –  vezi articolul ” Va fi Crin Antonescu groparul democrației din România?” https://unsingurvot.wordpress.com/2015/06/29/va-fi-crin-antonescu-groparul-democratiei-din-romania/

A doua  ”forță politică” care i-ar putea face o ofertă ”de drept” lui Ioan Aurel Pop de a intra în campania pentru prezidențiale este coaliția USR-Plus. Aici lucrurile se complică deoarece, ”coaliția”, fiind creația statului paralel, se codește să facă un atare demers, președintele academiei române nefăcând parte din statul paralel, ba din contră, având multe idei contrare, și fiind greu de controlat … Rezultatele europarlamentare, care vor fi aparent favorabile, le va da speranța iluzorie că au o șansă singuri în viitor … Se vor înșela amarnic, spre bine nostru!

                Ce-a de-a 3-a forță politică, ce-a mai mare de altfel, care îi poate susține candidatura lui Ioan Aurel Pop este PSD-ul însuși! Care, spre deosebire de diletanții din PNL și cei din USR-Plus sunt mult mai realiști și înțeleg exact importanța președintelui academiei în viitorul politic al întregii clase politice a României. Marea lor problemă, pe lângă cea foarte importantă pe care o au și ceilalți (faptul că președintele academiei, ghinion, nu face parte din statul paralel), este că Aurel Pop nu va putea fi convins niciodată să candideze pe listele PSD-ului în vreo alegere; este prea deștept să facă o astfel de prostie!

                Singura soluție a PSD-ului ar fi să-l susțină ca independent pe președintele academiei la prezidențialele din toamnă! Bineînțeles că o asemenea absurditate va fi ușor de ”justificat”: interesul național … Pentru a ”fura startul” trebuie să se grăbească să-i facă această ofertă președintelui academiei! Altfel, deși greu de crezut ținând cont de prostia PLN-ului fără Antonescu și a alianței USR-Plus, aceștia -„dreapta”- pot să-l revendice singuri pe viitorul președinte al Românie!

                Ofertele, câte vor fi, vor fi făcute după europarlamentare, altfel strategiile europarlamentarelor vor trebui să fie schimbate, urmare a negocierilor, ceea ce este greu pentru niște partide retardate, care și așa nu au nici o strategie serioasă …

                Acum, totuși, ce va face Ioan Aurel Pop însuși?

                Evident, pentru mine, este faptul că Dumnezeu l-a adus în această poziție incredibilă: fără a face parte din statul paralel – ghinion pt statul paralel -, cu atât mai puțin din statul mafiot, să aibă atâta credibilitate! Asemănător, Dumnezeu îi va ghida pașii în continuare!

            O mutare de forță ar fi ca, într-un interviu să declare că se gândește serios să candideze cândva la președinția Românie! În felul acesta ar forța toate partidele să se prezinte cu oferte, el fiind singurul care să pună condiții tuturor celor care vor să îl susțină! Pentru statul paralel ar fi devastator! Pentru românii cinstiți și pentru patrioții din servicii va însemna că Dumnezeu nu doarme niciodată

               Altfel, președintele academiei va trebui să muncească să respingă diverse condiții dure ale ofertanților, care nu vor vrea să renunțe cu nici un chip la privilegii …


sau – ce și cum să facem pentru a atinge perfecțiunea

sau – cum să facem revoluție în educație

Precizez de la bun început că tot ceea ce voi prezenta în continuare în acest material/articol reprezintă punctul meu de vedere/convingerile mele, înțelegerea la care am ajuns în urma vieții și a studiilor mele – vezi și articolul ”Autobiografia stegarului dac” – https://unsingurvot.wordpress.com/2015/06/19/autobiografia-samuraiului-dac/

Parafrazându-l pe Bonaparte, ”în mintea fiecărui elev se află ascuns un geniu” sau ”în ghiozdanul fiecărui elev se ascunde un premiu Nobel”! – vezi și articolul ”Fiți geniali în tot ce faceți” – https://unsingurvot.wordpress.com/2012/12/27/fiti-geniali-in-tot-ce-faceti/

Problema nu mai este de mult dacă un copil, orice copil, poate fi genial, ci cum facem ca un copil, orice copil, să ”scoată afară” geniul adânc ascuns în mintea și în inima lui. Răspunsul este, după mine, unul foarte simplu: ”dându-i o educație corectă”! Ușor de zis, aproape imposibil de făcut – veți zice cu toții. Și totuși ….

În primul rând trebuie bine înțeles faptul adevărul/cunoașterea eliberează. Isus o spune direct: ”Cunoașteți adevărul și adevărul vă va face liberi”! Iar dacă în trecut această afirmație era privită mai degrabă ca o afirmație filozofică, ultimele secole, dar mai ales ultimele decenii, ne-au dovedit caracterul foarte practic/”material” al acestei afirmații. Numărul imens de descoperiri în toate domeniile au eliberat literalmente omenirea de o mare parte dintre constrângerile materiei, spațiului și timpului. Am putea spune, pe bună dreptate, că, prin comparație cu oamenii de acum câteva secole, oamenii de astăzi au ”puterile unor zei”.

Așadar cunoașterea eliberează și, în mod similar, necunoașterea/ignoranța ne face sclavi. Cunoașterea Adevărului ultim, al Lui Dumnezeu, este cea care eliberează deplin omul de orice neputință (așa cum diversele cunoașteri ale unor domenii eliberează omul de neputințele lui din acel domeniu), dându-i puterile Lui Dumnezeu. După cum afirmă Isus ”Cine crede în Mine va face și el ce am făcut eu, ba chiar lucruri și mai mari”.

Bunăoară omul a ”inventat”/descoperit/cunoscut roata, carul, mașina, avionul și racheta și, pe măsură ce cunoașterea lui creștea în domeniul a crescut și libertatea de a fi într-un alt loc mai repede.

Putem cuantifica cunoașterea unui chestiuni/domeniu de la 0 la 10, unde 0 înseamnă, evident, o necunoaștere totală a domeniului, iar 10 ar însemna o cunoaștere perfectă a respectivei chestiuni. O cunoaștere superioară a chestiunii, evaluată undeva peste nota 8, înseamnă în opinia mea o bună cunoaștere a legilor/principiilor materiei/domeniului respectiv. Bineînțeles că și calitatea cunoașterii respectivelor principii/legi poate fi notată de la 0 la 10. O cunoaștere superioară a principiilor/legilor unui domeniu înseamnă o cunoaștere care este aplicată curent și continuu în practică/viața de zi cu zi.

De exemplu, când înțeleg că sticla este ușor casantă nu voi mai lăsa să-mi scape un pahar de sticlă pe ciment, iar când înțeleg cu adevărat efectul pârghiilor și roților nu mai car în spate un sac de 60 kg (pe o distanță mare). Când înțeleg faptul complex că ”ceea ce dai aia primești” sau ”cu ce măsură măsori, cu aceia ți se va măsura” – legea cauzei și efectului -,  comportamentul meu va exprima această înțelegere printr-o mare și adevărată curtoazie, bunătate și compasiune față de semeni, și nu numai.

Revenind la problema noastră, aceea de a da copiilor o ”educației corectă” pentru ca aceștia să poată manifesta geniul din ei (iminent în orice ființă) aș începe cu afirmația binecunoscută ”problema bine/corect pusă este pe jumătate rezolvată”. Ori vedem că noi chiar ”am pus problema bine” și anume ”a da copiilor o educației corectă pentru ca aceștia să poată manifesta geniul din ei”. Așadar accentul cade pe recunoașterea potențialului existent în orice ființă și pe faptul că educația nu trebuie să acopere/”strice” acel potențial. Vezi și articolul ”Fiți geniali în tot ce faceți” – https://unsingurvot.wordpress.com/2012/12/27/fiti-geniali-in-tot-ce-faceti/

Dacă punem împreună cele două idei expuse mai înainte – ”cunoaște adevărul și adevărul te va face liber” și ”cunoașterea unui domeniu înseamnă cunoașterea principiilor/legităților acelui domeniu” – vom trage concluzia că eliberarea educațională care vine din înțelegerea educației ceea ce presupune înțelegerea principiilor educației. Și asta deopotrivă pentru educatori/părinți și pentru copii.

Cine înțelege principiile educației le practică și va putea în scurt timp să învețe foarte bine orice domeniu și să exceleze în orice domeniu. Va putea face performanță în scurt timp în orice domeniu, în funcție de calitatea înțelegerii acestor principii.

Educația corectă este, în opinia mea, educația care îi face pe copii/elevi să înțeleagă, deci să practice în viața de zi cu zi, principiile educației. În urma cercetărilor de mai bine de 30 de ani a domeniului am sintetizat 4 principii fundamentale ale educației, și anume:

  1. Toate ființele, și evident și omul, sunt copiii lui Dumnezeu (de la natură ne naștem perfecți).
  2. Orice comportament la om este învățat (totul la om este învățat, fără a învăța nu știm nimic).
  3. Esența învățării/practicii/exersării este atenția (calitatea atenției ne dă calitatea învățării).
  4. Esența atenției este ”virtutea”: adevărul, dreptatea, bunătatea (calitatea virtuților ne dă calitatea atenției).

Bineînțeles că înțelegerea cu adevărat a acestor principii – care înseamnă, așa cum am spus, aplicarea lor continuă în fiecare aspect al viețiipresupune și necesită un efort/studiu adecvat. Totuși aș remarca faptul că ușurința demersului este direct proporțională cu nivelul de conștiință/conștiență al individului măsurată pe scara conștiinței elaborată de David Hawkins – o gasiti pe net …

Putem observa că dacă, pentru unii oameni principiile nici nu reprezintă un obiect de interes întreaga lor viață, pentru alții, care ”au noroc” de părinți înțelepți, studiul principiilor este esențial de când sunt mici, în timp ce unii, foarte puțini, ”se nasc cu principiile în sânge”.

Aș mai sublinia și faptul că, suprema educație este dată prin exemplul personal. Marea majoritate a celor care au făcut performanță într-un domeniu au avut un ”maestru” de la care a învățat/”a furat” meseria sau un părinte care i-a iubit enorm. Pentru că iubirea adevărată – a se vedea Corinteni 1.13 – reprezintă manifestarea deplină a celor 4 principii si este definiția lui Dumnezeu însuși.

Acum să explicăm un pic aceste principii, înțelesul lor. Trecem peste discuțiile despre karmă/destin, care în mod cert au influența lor în viața noastră. Ocazia pe care o avem să venim în contact cu aceste principii și dorința de a le cunoște/înțelege depind și ele de karmă/destin.

  1. Toate ființele sunt copiii lui Dumnezeu.

Evident că acest principiu, pentru a fi bine înțeles, presupune existența lui Dumnezeu, bine/corect înțeles. O să explic, atât cât o pot face ținând cont de limitările mele dar și a cuvintelor, ce înțeleg prin Dumnezeu. Acest principiu poate fi înțeles și de cei care spun/pretind că Dumnezeu nu există (în fapt ei doar își închipuie asta; ei pot eventual să pretindă că ei înșiși nu există, ceea ce nu ar face existența lor să se transforme în inexistență). Numai că, consider eu, înțelegerea acestui prim principiu nu ar putea fi la fel de profundă. Asta totuși nu înseamnă, pe de altă parte, că cei ce pretind/își închipuie că Dumnezeu există au o concepție corectă despre Dumnezeu. Concepția noastră este dovedită, în definitiv, de faptele noastre.

În fapt cu cât concepția/înțelegerea noastră asupra lui Dumnezeu – care reprezintă principiul suprem/ultim, care înglobează toate principiile – este mai corectă, cu atât suntem ”mai spirituali”, mai conștienți, și mai apți de a înțelege orice foarte repede.

Bineînțeles că Dumnezeu ”nu poate fi explicat” (în cazul în care este Cunoscut), ”nu încape în cuvinte”. Încerc însă să aduc ”un argument” pentru evidența existenței lui Dumnezeu.

Să luăm o mașină ultra-performantă, de ultimă generație, care trece în viteză pe stradă. Dacă o vede un om primitiv, care nu a avut nici un contact până acum cu ”civilizația”, sau un animal sălbatic, cu siguranță că nu va avea nimic din ceea ce este mașina aceea de fapt. Un copil ar înțelege foarte puțin, ceva mai mult vor înțelege cei care au utilizat mașini în viața lor, dar înțelegerea lor se referă la ce poate face o astfel de mașină, mai puțin cum și mai ales de ce. Bineînțeles că toți vor putea emite păreri despre mașina în cauză, fără mare efort.

Acum pentru cei care înțeleg cu adevărat câte cunoștințe din câte domenii sunt necesare, și câte milioane de operațiuni sunt necesare pentru a realiza o astfel de ”creație” este evident că aceasta nu se putea naște singură, ”de la sine”/de la natură, printr-o mutație genetică. Această pretenție o poate avea însă cei care nu au cunoștințe temeinice.

Ori dacă pentru un obiect ”atât de simplu” comparativ cu o celulă vie, este nevoie de cunoștințe imense, adunate de o omenire întreagă în decursul a mii de ani, câte cunoștințe sunt necesare pentru ”a concepe” și ”realiza” un organism uman -50 triliarde de celule funcționând la unison-, care crește și care schimbă sute de mii de celule pe secundă și fiecare celulă făcând milioane de operațiuni pe secundă? De câtă inteligență este nevoie pentru crearea unui organism cu un potențial complet nelămurit de știință, dar presupus a fi infinit? Dară-mi-te pentru crearea a miliarde de specii care trăiesc corelat cu întreg pământul, care este în corelație intimă cu funcționarea întregului univers?

Concluzia este foarte simplă: doar o inteligență de neînchipuit poate crea un asemenea sistem atât de infinit de complex! Acestei ”inteligențe” îi spun eu Dumnezeu.

Scopul suprem al vieții omului nu poate fi altul decât cunoașterea lui Dumnezeu, a Principiului Ultim, a Adevărului Suprem. Pentru a atinge acest scop este esențială înțelegerea principiilor educației.

Primul principiu ne spune că toate ființele sunt perfecte la naștere și au toate capacitățile necesare pentru a ajunge la Dumnezeu. Depinde în mod esențial de educația primită dacă aceste capacități vor fi folosite și mai ales gradul lor de folosire și scopul în care sunt utilizate, până într-atât încât unele ființe devin îngeri și alții demoni. Calitatea învățăturii primite depinde de calitatea mediului în care trăiește și de la care primește această învățătură. Iar calitatea mediului se referă evident la calitatea părinților, prietenilor, profesorilor, colegilor, antrenorilor etc., calitate măsurată pe scara conștiinței lui Hawkins.

Două aspecte sunt esențiale în acest principiu, și anume:

  • Eu sunt copilul lui Dumnezeu și deci sunt capabil de orice performanță, în orice domeniu, și chiar pot ajunge, dacă cunosc Adevărul, să fiu capabil de orice minune. Aceasta este baza corectă a încrederii în sine.
  • Oricare alt copil (și ființă în general) este copilul lui Dumnezeu și are potențialul lui Dumnezeu în inima lui. Și aceasta este baza corectă a smereniei.

Aceaste două aspecte bine înțelese duc la o înțelegere corectă a locului nostru în Univers, și la relații pline de iubire cu tot ce ne înconjoară. Când cineva devine conștient continuu de acest principiu este foarte aproape de a cunoaște tot Adevărul.

Aici introdus Eckhart Tolle.

  1. Orice comportament la om este învățat.

Mersul, vorbitul, cititul, scrisul, cântatul la pian sau la alt instrument muzical, condusul unui automobil, practicatul unui sport, practicarea unei meserii, toate presupun multă ”muncă” din partea noastră, multe exerciții, repetări, într-un cuvânt multă învățare.

Orice deprindere sau comportament complex necesită multă învățare. Pentru a ajunge la performanță în orice domeniu este nevoie de mult efort. Majoritatea performerilor din toate domeniile sportului, științei sau artei au afirmat răspicat că ”transpirația înseamnă 99% din performanță, iar inspirația doar 1%”.

Din bătrâni știm și că ”repetiția este mama învățării” iar ”nevoia este tatăl învățării”.

Cei care, profesor, părinte sau elev, înțeleg corect acest principiu, când văd pe cineva nepriceput la ceva știu că asta se datorează lipsei de exercițiu în acel ceva, iar când văd pe altcineva foarte priceput într-un domeniu, indiferent care, înțeleg exact că asta se datorează exercițiului îndelungat în domeniul respectiv. Oricine vrea să exceleze într-un domeniu trebuie să exerseze/învețe mult acel domeniu.

Așadar excelența depinde de învățare și nu de talent, talentul nefiind nimic altceva decât o anterioară învățare.

  1. Esența învățării/practicii/exersării este atenția.

Cu toții am auzit părinții sau profesorii cerându-ne de nenumărate ori să fim atenți sau reproșându-ne că nu suntem atenți.

Atenția este acea capacitate a oricărei ființe de ”a fi prezent”, a fi ”cu mintea/gândul” la obiectul învățării și nu ”în altă parte”. Este cea care determină în mod decisiv rezultatele învățării. Cine ”este atent” învață foarte repede și foarte ușor orice, cine nu este atent nu înțelege nimic.

Atenția este foarte strâns legată/depinde de motivație. Motivația este un concept mai puțin material, ”eteric” legat de dorințele noastre profunde, cu care, într-un fel ”venim pe lume”. Dar și ea depinde într-o foarte mare măsură de educația primită.

Caracteristica principală a celui care este foarte atent este nemișcarea. Cu toții am văzut o pisică la pândă sau un animal care simte un pericol: devine nemișcat. Alte caracteristici ale celui foarte atent este încetarea/diminuarea folosinței simțurilor: nu mai văd și nu mai aud nimic în afara a obiectului/subiectului care mi-a captat atenția.

Calitatea atenției ne dă calitatea învățării. Capacitatea de a fi atent, de a te concentra asupra unui subiect, devine esențială pentru oricine vrea să facă performanță. De fapt marii inițiați, sfinții în general, excelează în a fi atenți, a fi conștienți. Atenția totală, cred eu cu tărie, ne dă posibilitatea de ”a învăța pe loc”/”a ști” orice. Așadar această capacitate este esențială pentru om.

Exercițiile de sporire a capacității/calității atenției ar trebui să fie unul dintre punctele de interes ale oricărei învățări, mai ales în școală.

  1. Esența atenției este ”virtutea”: adevărul, dreptatea, bunătatea, altruismul, compasiunea.

Acest principiu l-am înțeles/descoperit recent, pe când căutam care este fundamentul atenției. Tocmai făcea o problemă de matematică cu nepotul meu Rareș, aflat atunci în clasa a 2-a; stăteam uimit și urmăream mintea ”ca un fulger” a lui Rareș. Eu însumi fusesem foarte bun la matematică (eu chiar mă credeam cel mai bun 🙂 ). Și atunci ”mi-a picat fisa”. Dintr-o dată mi-a devenit evident faptul că rapiditatea minții lui este dată de ”iubirea” lui, de bunătatea lui, calitate pe care o sesizasem anterior ca urmare a comportamentului lui delicat față de fratele lui mai mare.

Aceasta poate fi confirmată de oricare dintre noi: copiii ”buni” se pot concentra cu ușurință, pe când copiii ”răi” au mari probleme cu atenția. Asta pentru faptul că, copiii ”răi” – adică cei egoiști – au foarte multe ”gânduri” care-i bântuie (suferă pentru că nu sunt apreciați și nu sunt iubiți, și în definitiv primesc doar ceea ce dau – egoism) și care le distrage atenția, pe când copiii ”buni” – adică cei iubitori, altruiști – sunt mult mai puțin tulburați de gânduri și atunci le este foarte ușor să fie atenți (și ei primesc ceea ce dau și se simt iubiți).

De asemenea putem cerceta și descoperii că toate geniile, toți marii oameni din trecut și din zilele noastre au fost/sunt oameni deosebit de onești, drepți, integrii, într-un cuvânt buni și cu toții au o mare capacitate de concentrare a atenției.

Când ”ești bun/corect/onest/integru” te poți concentra cu ușurință și atunci poți învăța repede orice. Când înveți ușor ”te simți deștept” și ești apreciat de cei din jur ceea ce te motivează și mai tare să înveți, creând un cerc virtuos al învățării. Și vice-versa: dacă ”ești rău/egoist”, nu te poți concentra, înveți greu, nu ești apreciat din cauza asta și te simți prost, ceea ce te va face să nu-ți placă învățatul, creând un cerc vicios al învățării. Ceea ce te va determina să fi și mai rău/egoist.

Copiii ”răi” sunt copii născuți ”buni” care au primit o educație greșită, egoistă, pornită de la părinți care la rândul lor au primit o educație profund greșită și nu au reușit să iasă din ea. Vina profesorilor este însă și mai mare, pentru că ei ar trebui să fie ”specialiști” în educație. Putem da vina pe karmă/destin pentru această combinație letală de părinți și profesori ignoranți, dar știm că în cele din urmă noi suntem autorii acestui destin/karmă.

Copiii ”răi” nu au auzit niciodată primul principiu al educației, care constituie în fapt primul principiu al vieții, pentru că, putem spune asta acum, omul este educația pe care o primește. Din contră, copiii ”răi” au primit o educație complet opusă primului principiu, și anume că lumea este materialistă, și dacă altcineva are ceva, eu nu-l mai pot avea, așa că noi suntem în luptă pentru aceleași resurse limitate. Ceea ce îl va determina să fie egoist. Așadar ”răutatea” copiilor, deși reală, ar putea fi ușor schimbată dacă ar primi o educație corectă, care să-i arate ”cum stau lucrurile cu adevărat” – el este copilul lui Dumnezeu, este în stare de orice dar trebuie să muncească pentru a ajunge acolo, și pe lungul drum al învățării va primii exact ceea ce dă: egoism sau iubire.

Copiii ”buni” și copiii ”răi” nu sunt decât aceiași copii care au primit educații complet opuse.

Așadar ”virtuțile” ar trebui să fie țelul oricărui sistem serios de învățământ.

Iar virtuțile se vor dezvolta cu rapiditate dacă copiii ar primi o educație corectă, bazată pe cele 4 principii fundamentale ale educației, predată de profesori care să le înțeleagă.

Omul virtuos, care ”stă neclintit în adevăr”, care este deplin drept, bun, altruist, plin de compasiune, a ajuns ”la capătul Căii”, a ajuns la Dumnezeu! Pentru el este evident că Totul este Dumnezeu și că noi toți suntem Copiii Lui; primul și al patrulea principiu al educației sunt același lucru pentru el.


Cu toți știm sau am auzit măcar ce/cine spune Isus însuși – ”fiul unic al lui Dumnezeu” – că este: ”Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”. Mai afirmă că ”Eu și Tatăl una suntem” și ”Nimeni nu ajunge la Tătăl decât prin Mine”. Ne promite că, ”Cunoaște-ți Adevărul și Adevărul vă va face liberi” dar și că ”Cine crede în Mine va face și el ce am făcut eu, ba chiar lucruri și mai mari”.

Toate acestea vorbesc, pentru ”cine are urechi să audă”, despre importanța adevărului în viața noastră și anume ne spune că suntem Vii în măsura în care ”stăm în adevăr” pentru că Adevărul este Viața noastră și chiar că Adevărul și Dumnezeu sunt Una și același ”lucru”.

În timpul celor 6 ani de proteste/”luptă civică” am fost întrebat de mulți dintre românii care mă vedeau ”de ce flutur steagul”, ”ce mă mână în luptă”, care este mesajul meu. După îndelungă reflezie am ajuns să spun că mesajul meu este foarte simplu: ”să nu mai mințim”, să renunțăm la ipocrizia în care ne desfășurăm viața și să ne hotărâm ”să stăm în adevăr”, să trecem ”de partea adevărului”.

Majoritatea dintre curajoșii ce-mi puneau această întrebare erau încântați și aprobau mesajul, însă au fost și câteva fete care s-au revoltat afirmând că ”noi spunem mereu adevărul”. Replica mea era mereu că ”aproape tot ce facem este mincină” și că cine nu mai minte primește de la Dumnezeu o asemenea forță că va fi în stare să face orice.

La fel stau lucrurile și în cazul unui popor. Acesta, în medie, poate să trăiască în minciună sau în adevăr. Suntem pe atât de vii pe cât adevăr se găsește în viețile noastre. Ori ținând cont de câtă ipocrizie și câtă minciună mișună prin instituțiile statului am putea spune că poporul nostru este pe jumătate mort.

Acești 80 de ani de penitență pentru poporul român i-au fost dați de Dumnezeu pentru ”a se căli”, pentru ”a scăpa de păcat”. Pentru că, spune la carte, ”Ferice de cel ce suferă, pentru că a sfârșit-o cu păcatul” și că ”Dumnezeu, care este credincios, o dată cu încercarea ne dă și puterea să treacem peste ea”.

Poporul român a fost obligat, în ultimii 80 de ani, din cauza sistemului comunist și neocomunist care i-a fost impus cu forța, să trăiască în minciună, în demagogie și ipocrizie maximă. Am ajuns ca nimeni să nu se mai opună pentru că cei care s-au apus au ajuns martiri încă din primii ani de comunism. Cauza acestei stări jalnice în care se zbate și azi societatea noastră, după 30 de ani ”de libertate”, este limpede: conducerea societății, sistemul politic corupt care a promovat minciuna, demagogia și ipocrizia ca valori supreme în stat. Și pentru că stâlpii societății, vârfurile morale ale poporului, au fost lichidați în pușcăriile comuniste noi am rămas ai nimănui, fără sprijin, desrădăcinați și fără direcție.

Și așa stau lucrurile acum, la suprafață. Pentru că, în adâncime, conștiința românii își are rădăcinile în martirajul atâtor înaintași. Dacă la suprafață, în exterior, poporul a acceptat minciuna, nu același lucru se petrece și în inima lui. Aici arde vie flacăra sacrificiului  tuturor martirilor neamului.

Trăim acum momente unice: o ”schimbare la față”, o cotitură în istoria poporului român. Am numit-o eu ”Lupta pentru Adevăr”. În fapt, ea nu se dă acum, ea se împlinește acum! Ea a fost dată de toți martirii neamului nostru. Noi acum doar îi vom culege roadele.

Schimbarea are 3 pași, 3 instituții fundamentale care trebuiesc reformate/democratizate: justiția, mass-media și partidele politice.

Primul pas este în desfășurare: Justiția se democratizează, e în plină reformă!  Culmea ironiei este că se reformează cu ajutorul inconștient al clasei politice corupte :), care, în lupta disperată pentru putere, este în stare de orice, chiar de lucruri care în final o vor pierde: o justiție independentă, imparțială, profesionistă!

Avem câteva repere importante aici, în primul rând ”judecătoarele de oțel”: Mona Pivniceru, Gabriela Baltag și Dana Gîrbovan. Am scris despre asta aici https://unsingurvot.wordpress.com/2013/01/08/a-mai-aparut-o-stea-mona-pivniceru/ și aici https://unsingurvot.wordpress.com/2016/08/07/justitia-din-romania-are-sperante-sa-invie/ . Vă invit pe toți să urmăriți postările doamnei Gârboveanu pe fb, de-a dreptul incredibile, toate fiind adevărate lecții de democrație și drept.

O mențiune specială în ”lupta pentru Justiție” se cuvine jurnaliștilor de la Antena 3 despre care am scris aici ”Profețiile stegarului dac despre cine va conduce România” : https://unsingurvot.wordpress.com/2012/12/18/profetiile-stegarului-dac-despre-cine-va-conduce-romania/.

Mai aș menționa printre conducătorii luptei pentru democratizarea justiției pe jurnalistul Răzvan Savaliuc, pe avocații Gheorghe Piperea și Maria Vasii, dar și pe ministrul Tudorel Toader. Aceștia, alături de Antena 3 care a fost în frunte, au dus la înlăturarea tripletei diavolească Băsescu – Coldea – Kioveși (+Stanciu).

Al doilea pas care pare a fi la început este democratizarea mass-mediei. Avem nevoie de jurnaliști (asemenea judecătorilor) independenți, imparțiali, profesioniști, intr-un cuvât integrii, care să prezinte populației faptele, în ordinea importanței și relevanței lor, și nu interpretări ale faptelor privite prin ochii găștilor de care aparțin șefii lor.

Evenimentele din 10.08.2018 reprezintă momentul decisiv pentru democratizarea presei, reprezintă sita care ”va cerne grâul de neghină”. Aceste evenimente arată într-o măsură nemaîntâlnită până acum partizanatul politic al presei în general, dar mai ales al televiziunilor. Dumnezeu a aranjat lucrurile în așa fel încât gazetarii și jurnaliștii îți vor da acum arama pe față, în totalitate. Aramă care va străluci de acum înainte pe fața lor și nimic n-o vai mai putea șterge sau ascunde măcar.

Este strigător la cer ca, privind aceleași evenimente tragice din 10.08.2018, televiziuni diferite să tragă concluzii complet opuse! Așa ceva nu are nimic de-a face cu deontologia profesională!

Dacă Antena 3 a fost în fruntea luptei pentru justiție până acum, ducând greul luptei cu sistemul ticăloșit/statul mafiot dus la apogeu de Băsescu, e posibil ca acum să derapeze penibil apărând abuzurile grave ale mafiei PSD-iste. Nu este normal ca luptând împotriva statului mafiot să aprobi acțiunile demente ale unui partid mafiot cu care te-ai aflat, într-o oarecare măsură, de aceiași parte a baricadei. Dacă se va întâmpla așa, va păți ceea ce a pățit PNȚCD-ul și va pății și PNL-ul: va dispărea.

Realitatea TV are acum ”vânt în pupă”, însă are și un deficit de imagine din trecutul în care îl apăra pe Băsescu și statul lui ticăloșit. România TV, foarte apropiată de PSD, începe să fie un pic mai profesionistă în aceste zile.

Cu toții, dacă doresc să mai activeze pe această piață a presei, va trebui să se profesionalizeze, altfel vor dispărea în uitare.

Al treilea pas va fi schimbarea politrucilor, democratizarea partidelor. Aceasta este în strânsă legătură cu primii doi pași și nu poate veni decât după ce atât Justiția cât și Presa se democratizează suficient. Totuși și acest pas a început: dispariția PNȚCD și dispariția lui Băsescu sunt semnele acestei democratizări. Ea se va întări odată cu dispariția apropiată a PNL-ului care a acceptat camarila lui Băsescu neacceptată de întreaga țară, dar mai ales cu decăderea rapidă pe care o va cunoaște PSD-ul în viitorul apropiat.

Abia când atât judecătorii cât și jurnaliștii vor deveni conștienți că ei sunt plătiți pentru a apăra drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor și se vor începe să apere adevărul, abia atunci din popor se vor ridica conștiințele care vor forma un partid care va conduce România spre o prosperitate materială și spirituală meritată. Numai când media va îngădui și ”vocile” a căror apariție a fost interzisă până acum în media relevantă va începe democratizarea vieții politice românești.

Sunt numeroși cei care au dovedit în anii neocomunismului că își iubesc țara, și mă aștept ca o mișcare națională să îi adune pe toți la un loc. Eu personal am încercat un astfel de demers la un moment nepotrivit, am fost membru fondator al Grupului pentru România, după ce în prealabil am scris ”Strategia stegarului dac pentru schimbarea la față a României” – https://unsingurvot.wordpress.com/2016/03/14/strategia-stegarului-dac-pentru-schimbarea-la-fata-a-romaniei/. Aici am dat numeroase nume de personalități care se pot afla în fruntea unei astfel de mișcări.

Grupul pentru România a creat un proiect de țară, publicat în Monitorul Oficial sub numele de Constituția Cetățenilor. La baza lui se află conceptul de economie democratică dezvoltat de doctorul în economie Constantin Cojocaru, concept de care am vorbit aici: https://unsingurvot.wordpress.com/2016/02/01/distributismul-este-calea-fireasca-a-unei-societati-profund-crestine/.

Așadar, ”Lupta pentru Adevăr” a început pe aceste meleaguri încă de pe vremea lui Burebista și a fost dusă de întregul popor, în frunte căruia s-au aflat mai mereu martirii ai neamului. De asemenea, în primele rânduri s-au aflat geniile acestui popor, din toate domeniile, în frunte cu Eminescu.

Noi vom vedea roadele acestei lupte prin crearea unei societăți drepte  în care Justiția, Presa și Partidele Politice vor fi niște instituții profesioniste, populate cu indivizi echilibrați, nepartizani, nepărtinitori, devotați României.

Iar evenimentele din 10.08.2018 și tot ceea ce va urma, ”va cerne grâul de neghină” pentru crearea acestor instituții integre.