plângere penală contra lui Hăineală, Ghica & co.

Posted: 12 Martie 2013 by unsingurvot, samuraiul dac, stegarul dac in Uncategorized
Etichete:, , , , , , , , , , , ,

nr. 3542/11.03.2013                    

Domnule Procuror General

al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

            Subsemnatul, AVRAMUŢĂ CEZAR CĂTĂLIN, cunoscut ca ”un singur vot”, ”stegarul din Piața Universității” și ”stegarul dac, cetățean european, domiciliat în stradă (mi-au executat silit casa 🙂 ), CNP 167………….., în calitate de parte vătămată, formulez prezenta

PLÂNGERE PENALĂ

 

împotriva membrilor CSM Hăineală Oana, Ghica Alina, Monica Prejmereanu, Danileț Cristi și Gabor Bogdan, precum și a celorlalți care vor fi găsiți vinovați în cursul anchetei,

pentru săvârșirea (în calitate de autor, instigator sau de complice) a infracțiunilor (consumate sau ca tentativă) prevăzute și pedepsite de următoarele articole ale Codului Penal: art 165 (subminarea economiei naționale), art. 246 (abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor), art. 248 (abuzul în serviciu contra intereselor publice), art. 248^1 (abuzul în serviciu in forma calificata), art. 249 (neglijenţa în serviciu), art. 265 (Omisiunea de a încunoştinţa organele judiciare), art. 257 (traficul de influenţă), art. 323 (asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni), art. 324 (instigarea publică şi apologia infracţiunilor),

şi vă rog ca, după analizarea întregului material probatoriu ce va fi încuviinţat şi administrat în cursul cercetării pe care o veţi dispune, să începeţi urmărirea penală, să puneţi în mişcare acţiunea penală şi să îi trimiteţi în judecată prin rechizitoriu pe învinuiţi pentru comiterea infracţiunilor mai sus amintite.

 

MOTIVE

 

            În fapt: La data de 18 iulie 2012, soferul CSM, Angel Gabriel Rosca, a primit pe inventar de la DEA din cadrul CSM un telefon mobil, care a apartinut anterior procurorului Bogdan Gabor din CSM. Rosca a depistat in memoria telefonului o serie de mesaje tip SMS purtate de fostul detinator cu Oana Haineala, Alina Ghica si Monica Prejmereanu.

Fostul şofer al CSM Angel Gabriel Roşca a dezvăluit, pentru Lumeajustiţiei.ro, ce SMS-uri a găsit într-un telefon primit pe inventar de la institutie, aparat care a aparţinut procurorului Bogdan Gabor. Mesajele pe care Gabor le-a primit de la preşedinta şi vicepreşedinta CSM arăta modalitatea prin care acestea solicitau membrilor CSM să voteze la anumite puncte de pe ordinea de zi:

La suplimentarea cu posturile n-ar trebui sa votam impotriva? Eu asa as vota… La comisii la fct de conducere procurori. Membri: amian, foitos, petrescu, mandici. La judecatori: opaiog, franguloiu, hancu, marin”.

Aceasta reprezintă un caz clar de trafic de influență pentru influențarea votului în CSM, care contravine Legii 317/2004, Art. 29, alin. (4): ”Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, în plen şi în secţii, se iau prin vot direct şi secret şi se motivează”.

De asemenea, Art. 52, alin. (9) prevede expres că ”În termen de 15 zile de la înregistrarea sesizării semnate şi motivate de reprezentanţii adunărilor generale prevăzute la alin. (4), Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dispune revocarea din funcţie a membrului ales. Dispoziţiile art. 55 alin. (2) se aplică în mod corespunzător”. Acest fapt nu s-a întâmplat, ceea ce constituie o gravă încălcare a legii, vinovat fâcându-se, în primul rând președintele CSM în funcție, doamna Hăineală.

Art. 30 – (1) Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a se sesiza şi din oficiu pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apără reputaţia profesională a judecătorilor şi procurorilor.

Extrag în continuare din principalele legi care reglementează domeniul, care au fost încălcate:

LEGE Nr. 303 Republicată, din 28 iunie 2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, prevede:

    Art. 1 – Magistratura este activitatea judiciară desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

    Art. 4 – (1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.

    Art. 5 – (2) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să se abţină de la orice activitate legată de actul de justiţie în cazuri care presupun existenţa unui conflict între interesele lor şi interesul public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii, cu excepţia cazurilor în care conflictul de interese a fost adus la cunoştinţă, în scris, colegiului de conducere al instanţei sau conducătorului parchetului şi s-a considerat că existenţa conflictului de interese nu afectează îndeplinirea imparţială a atribuţiilor de serviciu.

    Art. 9 – (1) Judecătorii şi procurorii nu pot să facă parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să desfăşoare sau să participe la activităţi cu caracter politic.

(2) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.

    Art. 91 – (1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să rezolve lucrările în termenele stabilite şi să soluţioneze cauzele în termen rezonabil, în funcţie de complexitatea acestora, şi să respecte secretul profesional.

    Art. 94 – Judecătorii şi procurorii răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.

    Art. 97 – (1) Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare.

LEGE Nr. 304 Republicată, din 28 iunie 2004, privind organizarea judiciară

    Art. 1 – (1) Puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.

(3) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.

    Art. 2 – (1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii, este unică, imparţială şi egală pentru toţi.

    Art. 4 – (1) În activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

    Art. 10 – Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanţă imparţială şi independentă, constituită potrivit legii.

    Art. 62 – (1) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile în temeiul legii şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(2) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile legii.

(3) Procurorii îşi exercită funcţiile în conformitate cu legea, respectă şi protejează demnitatea umană şi apără drepturile persoanei.

(4) Parchetele sunt independente în relaţiile cu instanţele judecătoreşti, precum şi cu celelalte autorităţi publice.

    Art. 64 – (1) Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.

(2) În soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei.

    Art. 67 – (1) Procurorul participă la şedinţele de judecată, în condiţiile legii, şi are rol activ în aflarea adevărului.

    Art. 75 – (4) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop.

    Art. 87 – (2) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui interviu organizat de comisia constituită în acest scop.

LEGE Nr. 317 Republicată, din 1 iulie 2004, privind Consiliul Superior al Magistraturii

    Art. 1 – (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este independent şi se supune în activitatea sa numai legii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii răspund în faţa judecătorilor şi procurorilor pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului.

    Art. 19 – (2) Pot fi aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii reprezentanţi ai societăţii civile care îndeplinesc următoarele condiţii:

a) sunt specialişti în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 7 ani în activitatea juridică;

b) se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală;

    Art. 29 – (4) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, în plen şi în secţii, se iau prin vot direct şi secret şi se motivează.

    Art. 30 – (1) Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a se sesiza şi din oficiu pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apără reputaţia profesională a judecătorilor şi procurorilor.

    Art. 52 – (4) Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt revocaţi şi la cererea majorităţii adunărilor generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă.

(9) În termen de 15 zile de la înregistrarea sesizării semnate şi motivate de reprezentanţii adunărilor generale prevăzute la alin. (4), Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dispune revocarea din funcţie a membrului ales. Dispoziţiile art. 55 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

    Art. 53 – (1) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii care au calitatea de judecător sau procuror răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.

    Art. 6410*) – (1) Inspectorii judiciari au următoarele atribuţii:

e) verifică sesizările adresate Inspecţiei Judiciare sau se sesizează din oficiu în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor, procurorilor, inclusiv a celor care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi a magistraţilor-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ori în legătură cu încălcarea obligaţiilor profesionale ale acestora;

f) efectuează, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, verificări privind condiţia bunei reputaţii, pentru judecătorii şi procurorii în funcţie;

Art. 6412*) – (1) Verificarea sesizărilor referitoare la buna reputaţie a judecătorilor şi procurorilor în funcţie se face de către Inspecţia Judiciară, din oficiu sau la solicitarea oricărei persoane interesate.

Observăm că, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei, fapt prevăzut de altfel și în Constituție. Și că apărarea și respectarea legii este supremă pentru judecătorii și procurorii. Și pentru asta membrii CSM trebuie să aibă cu adevărat o conduită morală și profesională excepțională.

Ori noi ce vedem? Un fost președinte al CSM, madam Ghica, și un fost membru CSM, Danileț, care sunt revocați din CSM, fapt fără precedent și cu urmări incalculabile pentru imaginea justiției. Deasemenea observăm acuzele aduse CSM-ului de către organizațiile profesionale ale magistraților, și anume blocarea activității CSM-ului din vară, de la referendum, și politizarea instituției CSM, ajungând până acolo încât să ceară demisia CSM-ului în bloc!

Ca să nu mai vorbim de imaginea deplorabilă pe care o are justiția în general în conștiința cetățeanului de rând. Ori asta este rodul impotenței CSM-ului, cauzată de politizarea masivă a lui și a instanțelor, mai ales a parchetelor.

Pentru ca doi șefi ai CSM, actualul șef (fost vicepreședinte CSM), împreună cu fostul șef al CSM, să facă trafic de influență pentru aranjarea comisiilor care numesc șefii parchetelor și să creeze un grup infracțional în acest scop și nu numai, este un fapt de o gravitate extremă.

Pentru ca aceiași șefi ai CSM, împreună cu colegi procurori din CSM, să folosească expresii vulgare precum “dobitoc”, “nesimtit”, “cretin”, “porc”, “idioti”, “4pezi”, la adresa colegilor judecători din CSM, arătând un dispreț nemărginit pentru aceștia, arată o lipsă de conștiință de neînțeles pentru calitatea de înalt demnitar ocupată. Acest limbaj defăimător denotă în cele din urmă o imensă lipsă de respect pentru actul de justiție. Prejudiciile aduse independenței justiției al cărei garant ar trebui să fie, este incomensurabil.

Dacă reprezentanți la vârf ai asociațiilor profesionale ale magistraților – AMR și UNJR – concluzionează că CSM-ul nu funcționează din vara anului trecut (adică de la referendum) înseamnă că problema nu numai că există, dar este de o gravitate extremă pentru democrația și statul de drept din România.

Bineînțeles că vinovat indirect dar și direct pentru această stare de fapt în justiția din România este chiar președintele demis al României, Traian Băsescu (numit și ”piratul de la Cotroceni” de către popor), care jucător fiind a încurajat, prin toate nelegalitățile și excesele sale, abordările nelegale de la orice nivel.

În urma votului popular din vară, de la referendum, situația de fapt este că Băsescu este demis. El stă ilegal acum la Cotroceni, prin uzurpare de calități oficiale.

Presedintele Romaniei veghează la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritătilor publice. In acest scop, Presedintele exercită functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate.

”Infractorul de la Cotroceni” a dovedit că suprem pentru el nu este statul de drept (cf. art.1, alin.3 din Constituție) ci comportamentul dictatorial, care a devenit un exemplu pentru români și mai ales pentru clasa politică (ne amintim că ”păsărica vopsită și revopsită a resuspendatului” a declamat cu emfază la un congres PDL, în aplauzele frenetice ale politicienilor pdl-iști, că ei sunt urmașii lui Traian, lui Traian Băsescu, devenit pentru ei ”idol politic”).

”Infractorul de la Cotroceni” se menține la putere prin multiple infracțiuni (cea mai gravă fiind cea de uzurpare de suveranitate), cu largul concurs al întregii clase politice, dar mai ales al procurorilor care nu se autosesizează și care dovedesc cu toții dispreț față de statul de drept și față de voința suverană a poporului.

Suspendatul se află într-o continuă campanie electorală mascată, în care deturnează fondurile președinției pentru a-și promova interesele personale și politice, în disprețul total al cetățenilor care i-au dat mandatul pentru a le reprezenta cu bună credință interesele.

Suspendatul nu înțelege că democrația înseamnă că ”un ales” trebuie să îndeplinească interesul alegătorilor și nicidecum interesele unor clientele mafiote și ale unui partid care l-au adus la putere.

Apoi toate minciunile din timpul campaniei de la referendum, precum și cele din timpul mandatelor de președinte, pe care mi-este și jenă să le mai pomenesc, nu sunt decât ”învățăturile” și exemplele personale ale celui ce ocupă funcția de președinte către popor, și nu constituie decât precedente care fixează standarde de manifestare pentru politicieni, demnitari și funcționari publici. Pentru că, precum copiii care nu fac decât ceea ce văd la părinți, tot așa politicienii și poporul asimilează ca fiind bun ceea ce vede la ”conducătorul suprem”.

Ori, dacă ar fi să definim într-o singură caracteristică ”prestația” suspendatului, cea mai potrivită, cea care ”îi vine cel mai bine” este cea de mincinos. Asta este învățătura ”infractorului de la Cotroceni” pe care a dat-o poporului: minciuna. Cu cât mai mare, cu cât mai sfruntată, cu cât mai deasă, cu atât mai bine.

În primul rând, și cel mai grav, este atentatul la democrație. Politizarea instituțiilor publice, fiecare în parte, constituie tot atâtea motive reale și serioase pentru ca instituțiile să se trezească la conștiința legii, iar suspendatul ”să ne lase”.

Să fi în stare de asemenea abuzuri, de atâta premeditare și de atâta dispreț față de lege, arată clar o mare incompatibilitate între lipsa ta de caracter și funcția ocupată, care trebuie să fie tocmai exemplul și modelul de conștiință, integritate și moralitate din țară.

Dacă un ”ocupant al fotolilui de la Cotroceni” instigă la neparticiparea la vot, obstrucționează manifestarea suveranității poporului, înseamnă că ”nu are nici un Dumnezeu”, nici un pic de conștiință, și consideră cetățenii liberi ai țarii ca pe o turmă demnă de dispreț, fără conștiință și puterea de a înțelege mizeriile pe care ”aleșii” o fac. Și chiar dacă cetățenii, în mare parte pricep nelegalitățile pe care le faci, te consideri prea puternic pentru ca să poți fi atins în vre-un fel. Asta, în mare parte pentru că, ”cunoști prea bine” ”sistemul ticăloșit”, sistemul corupt în care tu ești ”șef absolut”. Din această cauză ”nu ai frică”. Cu alte cuvinte te bazezi pe servicii secrete aservite și pe corupția profundă care afectează grav poliția și procuratura din România.

Nu se înțelege că esența democrației și a statului de drept o reprezintă respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale individului, și că jurământul depus la investire/numire asta presupune. Dacă tu ca ”ocupant al fotoliului de la Cotroceni”, sau al înaltelor demnități în CSM, nu înțelegi esența legii, ce pretenție mai poți avea să îndrumi cetățenii aflați sub ”conducerea ta” spre mai multă democrație, unica care poate asigura mai multă bunăstare pentru cetățeni.

Dau dovadă de responsabilitate față de popor și față de lege acești indivizi ”fără nici un Dumnezeu”?

Demnitatea umană, conștiința și responsabilitatea trebuie să fie un ”bun” comun, uzual, foarte bine cunoscut unor înalți demnitari publici.

Acum și aici este vorba de ”apărarea ființei naționale”, apărarea fundamentului democrației, suveranitatea poporului, votul liber exprimat, din care decurg drepturile și libertățile fundamentale. Oamenii morali care ”nu intervin” când o crimă e comisă sub ochii lor nu sunt decât complici. Complici la moartea democrației în România.

Pentru toate acestea și multe altele nespuse, solicit să dispuneţi cercetarea celor sesizate, sub aspectul comiterii infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de: art 165 (subminarea economiei naționale), art. 246 (abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor), art. 248 (abuzul în serviciu contra intereselor publice), art. 248^1 (abuzul în serviciu in forma calificata), art. 249 (neglijenţa în serviciu), art. 265 (Omisiunea de a încunoştinţa organele judiciare), art. 257 (traficul de influenţă), art. 323 (asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni), art. 324 (instigarea publică şi apologia infracţiunilor) Cod penal.

Înţeleg însă să solicit efectuarea de cercetări pentru stabilirea corectă a tuturor circumstanţelor şi anchetarea învinuiților Hăineală Oana, Ghica Alina, Monica Prejmereanu, Danileț Cristi și Gabor Bogdan, și a celorlalți care vor fi găsiți vinovați în cursul anchetei, în vederea tragerii la răspundere penală pentru faptele săvârşite.

În drept, îmi întemeiez prezenta plângere pe prevederile art 165, art. 246, art. 248, art. 248^1, art. 249, art. 265, art. 257, art. 323, art. 324  Cod penal.

Avrămuță Cezar Cătălin

stegarul dac din Piața Universității

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s