Stegarul dac îl somează public pe ministrul de interne să-l demită pe șeful secției 10 de poliție

Posted: 11 noiembrie 2016 by unsingurvot, samuraiul dac, stegarul dac in Uncategorized
Etichete:, , , , ,

Statul român este un stat mafiot, nu este stat de drept!

Toate instituțiile publice sunt infiltrate la vârf de mafioți, foști nomenclaturiști, actuali trădători și vânzători de țară!

Serviciile române nu servesc această țară ci sunt în serviciul străinilor, stând de ”șase” la vânzarea țării!

Justiția română nu apără legea, statul de drept și drepturile cetățenilor ci este avocatul mafiei politice care a vândut țara!

Iar poporul român, este un popor de fricoși, de scalvi, care tac de frică să nu-și piardă salariile de mizerie, și sunt, în felul acesta, complici la jefuirea României!

Stegarul dac însă nu tace!

El denunță corupția care a cotropit ”justiția” română!

De 2 săptămâni protestez într-un copac din fața Tribunalului București. Pentru abuzurile pe care justiția o face împotriva mea.

În prima zi a protestului, la coborârea din copac, am fost încătușat de polițiști și dus la secție, încălcându-mi numeroase drepturi și libertăți fundamentale, făcându-se vinovați și de lipsire de libertate.

Pentru asta am revenit și de 2 săptămâni cer demisia șefului secției 10 poliție. Care se face că plouă.

Așa că am mers mai departe și l-am somat pe ministrul de interne să-l demită!

I-am dat și un termen: 3 zile. Dacă nu, voi solicita, demisia ministrului de interne.

Ce credeți? Îl va demite sau nu în următoarele 3 zile pe șeful secție 10 de poliție?

Ministerul Afacerilor Interne
petitia 32.456/11.11.2016
 
Domnule Ministru
 
Subsemnatul, AVRAMUŢĂ CEZAR CĂTĂLIN, cunoscut ca ”un singur vot”, ”stegarul din Piața Universității” și ”stegarul dac, cetățean european, domiciliat în București, …………………., vă solicit public (prin postarea pe net)
Demiterea Șefului Secției 10 de Poliție
pentru următoarele
Motive:
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 30 din 25 aprilie 2007 (actualizată) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne prevede:
Articolul 1.
(1) Ministerul Afacerilor Interne este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul Bucureşti.
(2) Ministerul Afacerilor Interne exercită, conform Constituţiei şi legilor ţării, atribuţiile ce îi revin cu privire la:
a) apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, a proprietăţii publice şi private;
c) îndeplinirea obligaţiilor ce revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene şi participarea la procesul de elaborare a politicilor şi actelor normative comunitare în domeniile sale de competenţă;
Articolul 2.
Pentru realizarea obiectivelor din domeniile sale de competenţă, Ministerul Afacerilor Interne exercită următoarele funcţii:
a) funcţia de strategie, prin care elaborează politicile sectoriale şi strategiile de punere în aplicare a Programului de guvernare şi a politicilor comunitare în domeniile sale de competenţă;
b) funcţia de reglementare, prin care asigură elaborarea cadrului normativ şi instituţional în vederea realizării obiectivelor strategice şi a transpunerii acquis-ului comunitar pentru domeniile sale de competenţă;
c) funcţia de autoritate de stat, prin care asigură punerea în aplicare şi respectarea reglementărilor legale pentru domeniile sale de competenţă, precum şi monitorizarea realizării politicilor şi strategiilor în domeniile sale de competenţă;
d) funcţia de reprezentare, prin care asigură, în numele statului sau al Guvernului, reprezentarea pe plan intern, pe plan extern şi în cadrul instituţiilor şi structurilor Uniunii Europene pentru domeniile sale de competenţă;
e) funcţia de management public, prin care asigură administrarea proprietăţii publice şi private a statului pentru care statul este responsabil în domeniile sale de competenţă, precum şi managementul serviciilor şi resurselor financiare şi umane;
Articolul 3. (1) Ministerul Afacerilor Interne îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a) în domeniul administraţiei publice:
1. monitorizează aplicarea prevederilor cuprinse în strategiile şi programele de reformă şi restructurare a administraţiei publice centrale şi locale, elaborate pe baza Programului de guvernare, în conformitate cu politicile Uniunii Europene şi legislaţia internă, şi asigură realizarea strategiilor şi programelor în domeniul său de activitate;
22. asigură, prin structurile de specialitate din subordine, aplicarea strategiei şi a programului de guvernare în domeniul managementului funcţiei publice şi al funcţionarilor publici, formarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale specializate în administraţia publică;
b) în domeniul ordinii, siguranţei publice şi securităţii naţionale:
1. stabileşte, potrivit legii, măsuri pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului,
Toate aceste funcții și atribuții principale au fost neîndeplinite ori încălcate de către Ministerul pe care în conduceți, câtă vreme subordonații dumneavoastră comit abuzurile pe care vi le descriu în continuare.
Consider că cercetarea abuzurile și nelegalitățile poliţiştilor care mi-au încălcat mai multe drepturi şi libertăţi fundamentale, garantate de constituție şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului la care România este parte trebuia să fie cercetate din oficiu. Faptul că nu s-a întâmplat așa dovedește deplin că ministerul pe care îl conduceți nu își îndeplinește atribuțiile conferite de lege.
Mi-au fost încălcate, cu o ușurință năucitoare, numeroase drepturi și libertăți fundamentale, printre care amintesc: dreptul la opinie, dreptul la libertatea conștiinței, egalitatea în drepturi (nediscriminarea), dreptul la integritate fizică și psihică, dreptul la libertate individuală și siguranța persoanei, dreptul la liberă circulație, dreptul la libertatea de exprimare, dreptul la protest, şi mai ales demnitatea mea de român.
Consider că au fost încălcate art. 1, art. 16, art. 22, art. 23, art. 25, art. 26, art. 29, art. 30, art. 55 din Constituţia României, art. 1, art. 2, art. 3, art. 5, art. 9, art. 10, art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 1 al Protocolului nr.12 la CEDO, art. 1, art. 2, art. 3, art. 4, art. 6, art. 10, art. 11.art. 21 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, art. 70 şi art. 72 din Codul Civil, pecum şi art. 1, art. 2, art. 26, alin. (1) pct. 1, art. 31, alin. (1) lit. a şi b şi alin. (2) şi art. 42, alin. (1) din Legea 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.
În data de 1.11.2016, în jurul orei 10.00, am venit la Tribunal  Bucureşti și am urcat într-un copac aflat în fața instituției. Aici am arborat imensul și binecunoscutul meu steag tricolor care îmi dă putere pentru slujirea binelui social. De asemenea, am îmbrăcat un tricou pe care era inscripționat ”SRI + DNA = POLIȚIE POLITICĂ”.
Această acţiune a fost determinată de refuzul nelegal al Tribunalului Bucureşti de a-mi elibera o copie de pe o probă dintr-un dosar aflat pe rolul tribunalului, dosar în care eu eram contravenient apelant, lipsit în mod condamnabil de posesia probei solicitate.
Dovada dreptăţii mele rezultă nu numai din prevederile legii, în temeiul căreia am protestat, ci şi din faptul că protestul meu a avut ca urmare, chiar a doua zi, eliberarea copiei cerute, după o îndelungată şi stresantă tergiversare.
Astfel, pe data de 2.11.2016, la orele 10.00 am fost din nou la tribunal urcându-mă în acelaşi copac. După circa 15 min. a venit la mine un jandarm care mi-a comunicat că pot să cobor întrucât cererea care a determinat protestatul meu a fost rezolvată favorabil. Am coborât şi am luat DVD-urile, mi-am strîns steagul şi am plecat.
Pe 3.11.2016 dimineaţa am urcat în acelaşi copac unde am stat, în absolut aceleaşi condiţii, preţ de circa 3 ore. Două maşini de pompieri, două salvări, cel puţini 3 de jandarmi cu personalul aferent şi numeroşi poliţişti au fost prezenţi. La coborâre cei prezenţi nu au mai considerat că aş fi încălcat legea, aşadar nu am mai primit nici o sancţiune.
În fiecare din zilele de 4, 9, 10 şi 11.11.2016 dimineaţa am urcat în acelaşi copac unde am stat, în absolut aceleaşi condiţii, preţ de circa 1-1,5 ore. De fiecare dată nu s-a mai arătat nici picior de jandarm, pompier sau poliţist. Ceea ce arată în mod evident că nici o încălcare a legii nu s-a petrecut în legătură cu protestul meu în nici una dintre respectivele dăţi.
Pe 1.11.2016, în jurul orelor 14.00 am coborât la sol unde un poliţist mi-a cerut să mă legitimez. Am întrebat care este motivul pentru care îmi face o astfel de solicitare. Mi s-a spus că ”pentru faptul că am protestat. Spunându-i că art. 39 din Constituție prevede dreptul cetățenilor la proteste, care sunt libere, cu condiția de a fi pașnice și fără arme, acesta mi-a imputat că ”am efectuat un protest neautorizat”.
Argumentând că pentru a mă legitima trebuie să fi  încălcat dispoziţiile legale ori dacă sunt indicii că mă pregătesc sau am comis o faptă ilegală, solicit să mi se comunice motivul pentru cererii de legitimare. Mi se răspunde ”că sunt dubios”.
Apoi mi s-a spus că aș fi tulburat liniștea și ordinea publică. La întrebarea mea dacă există vreo sesizare a unui cetățean care să se plângă de tulburarea liniștii sau ordinii publice, unul dintre polițiști mi-a răspuns că ”s-au sesizat din oficiu”.
            În cele din urmă, pentru a nu mai pierde timpul, am comunicat agenților numele și CNP-ul meu. Mi s-a spus că o să mi se comunice acasă procesul verbal de contravenție. Am solicitat să mi se întocmească pe loc, dar au refuzat spunându-mi că este necesară deplasarea la secție, unde mi se va întocmi și elibera actul respectiv. Am refuzat să merg la secție, solicitându-le în mod repetat întocmirea procesului verbal pe loc. Atunci polițiștii au uzat de forță, imobilizându-mă la sol unde mi-au pus cătușele cu mâinile la spate, asemenea infractorilor foarte periculoși. Am fost transportat la secție unde mi s-a întocmit un proces verbal mincinos, pe care l-am semnat cu obiecțiuni, scriind că afirmațiile din PV sunt false.
            Toate aceste în prezența unui numeros public și câtorva cameramani ai unor televiziuni publice care filmau evenimentele.
Am afirmat în numeroase rânduri că ceea ce fac polițiști constituie un abuz de neconceput și că, dacă atunci când sunt filmați se comportă atât de abuziv, ne putem imagina cum se întâmplă când lipsesc martorii.
            Consider că polițistul care a întocmit procesul verbal de contravenție a înfăptuit infracțiunea de fals intelectual, atestând ca fiind real un fapt nereal. Este un abuz și din cauza faptului că, știind că atestă un fapt nereal, și că eu voi câștiga în instanță, îmi provoacă cheltuieli bănești și consum nervos, încalcându-mi demnitatea și onoarea prin acest tratament batjocoritor.
Menționez că B1TV și Canal D au filmat şi transmis imagini și în direct, şi au publicat şi pe net:
Aceste fapte neagă existenţa statului de drept şi slăbeşte încrederea populaţiei în realitatea statului de drept.
Lipsirea de libertate a unei persoane nu poate fi decât consecința comiterii de către respentiva persoană a unei fapte penale. Pentru nici o contravenție care nu este în domeniul infracțional, ci în cel administrativ, ducerea la secție constituie lipsire de libertate. Când aceasta se face și cu cătușe, și în văzul public și transmis în direct de către televiziuni abuzul este cu certitudine de natură penală. Oricine știe constituția și a văzut imaginile a concluzionat că am comis o faptă penală.
Actul prin care se limitează libertatea persoanei nu poate fi emis decât de către o autoritate competentă în acest sens. Ducerea unei persoane din locul unde a comis o contravenție la sediul secției de poliție este un mijloc insidios de lipsire de libertate. Chiar dacă se încheie proces verbal de contravenție la sediul secției, acesta nu este de natură penală care să justifice lipsirea de libertate din timpul deplasării și al șederii la secția de poliție.
Este de neînțeles cum de foarte mulți agenți de poliție, dacă nu chiar toți, nu știu că lipsirea de libertate este de natură penală, din anul 2003 când s-a revizuit constituția României – art. 23, pct. 13, cu alte cuvinte, nu poate fi dus la secție decât cineva care a săvârșit o faptă penală.
            Alte argumente pentru a dovedi gravitatea faptelor săvârșite de polițiști asupra mea cu acea ocazie consider că sunt de prisos.
Pentru toate acestea consider că se impune demiterea de urgență a șefului secției de poliție.
În ceea ce îi privește pe făptuitorii abuzurilor descrise, am formulat o plângere penală, dar acesta nu este un motiv ca ei să rămână în funcțiile avute până la soluționarea cauzei. Măsura de destituire a șefului secției și alte sancțiuni cu privire la făptuitorii nemijlociți sunt de natură disciplinară care pot și trebuie să fie luate de urgență.
În situația în care nu binevoiți a da curs solicitării mele în termen de 3 zile voi considera că sunteți complice ceea ce îmi dă dreptul să vă solicit demisia.
 
Cu încredere în adevăr și dreptate,
Cu speranța că instituțiile României își vor îndeplini, în cele din urmă, scopul,
Vă mulțumesc,
 
 
                                                             Avrămuță Cezar Cătălin,
                                                                          Stegarul dac

Lasă un comentariu