Menționez că ”scrisoarea” a fost transmisă colegilor profesori de la liceul în cauză la finalul anului 2019, însă o public abia acum pentru că nu am vrut să-mi supun colegii unui stres prea mare. Credeam că ”scrisoarea” va conduce la găsirea unor soluții, însă nu a fost așa. Nimeni nu a avut curajul să dezbată deschis problemele școlii și ale sistemului de învățământ.
O public acum spre a se înțelege faptul că, deși aveam doar câteva luni de profesorat, am sesizat imediat dezastrul din domaniu și am venit cu soluții
–
Dragi colegi,
În primul rând vreau să vă spun câteva lucruri despre mine, pentru a înțelege corect ceea ce urmează să vă comunic. Sunt cal de foc –după zodiacul chinezesc- și vărsător cu ascendent în scorpion – după cel european- și toată viața am fost super optimist și convins că ”orice este posibil” și m-am simțit și am acționat ca atare. Și am avut norocul să fiu ”cel mai bun la mate” pe oriunde am trecut (înainte de facultate) deși nu am lucrat la mate aproape deloc până în clasa a XI-a (după șocul de la examenul din treapta a II-a, când era să pic examenul din cauza matematicii). În ultimii doi ani de liceu am exersat, în felul meu, de unul singur, doar matematică și am terminat bacul cu 10 la matematică la singurul liceu de mate-fizică din Pitești de atunci.
În acea perioadă, în urma întâmplărilor din întreaga mea viață de până atunci (și stimulată de citirea câtorva articole de la pagina cu ”Enigme în lumea modernă” dintr-un ziar de cultură –Astra brașoveană) s-a declanșat o puternică criză existențială. ”Cine/ce sunt eu?”, ”ce caut eu aici?”, ”ce rost are viața?”, ”ce este cel mai bine și ce trebuie să fac?”, ”ce este binele?”, există binele?” etc., mi-au ”torturat” viața în toată perioada din treapta a II-a de liceu, armata și începutul facultății de matematică-informatică de la București. Totuși, ”de unul singur”/”pe cont propriu” am scris în jurnalul meu prin ’85 că ”cine pleacă pe acest drum –am numit perfecțiunea în tot și toate-, deși deține calitățile necesare (cu care providența l-a înzestrat din plin) va ajunge acolo, dacă nu are pe cineva care să-l îndrume, va ajunge relativ târziu” (vedeți că deși nu eram deloc lipsit de o puternică ”stimă de sine” 🙂 eram și ”realist”)
La începutul primului an de facultate ”destinul/providența” mi-a dăruit câteva cărți esențiale pentru mine (care chiar și acum ”fac legea” în domeniul spiritualității și cel al dezvoltării personale) –”Puterea extraordinară a subconștientului tău”, ”Jocul vieții și cum să-l joci”, ”Filozofia ezoterică a Indiei”, ”Autobiografia unui yoghin”, ”Noul testament” și ”Bhagavad Gita”. Aceste cărți, care atunci erau interzise (mai puțin ”Noul testament” – eram în ’88-’89), și multe altele mai apoi, dar și o persoană (care avea să-mi devină soție peste câțiva ani și care știa răspunsul la orice întrebare) mi-au răspuns cu vârf și îndesat tuturor ”neliniștilor mele metafizice”. Am înțeles atunci ”Calea” pe care apoi am urmat-o (destul de ezitant pentru hotărârea care mă caracterizează).
În plan exterior, după excluderea din facultate în ’89 datorată unor tentative de fugă din țară, am terminat facultatea de mate-info de la Universitatea din Pitești, un MBA canadian, specializarea ”Finanțe”, SNSPA specializarea ”Management strategic” (2 ani), Facultatea de Finanțe-Bănci și Facultatea Drept, specializarea ”Drept administrativ” de la Hyperion. Am lucrat apoi pe la diverse ministere (Ministerul Administrației și Internelor) unde am ajuns auditor cu gradul profesional maxim. Am plecat din minister pentru a mă ocupa de afaceri. Criza din 2008 a făcut (printre altele) ca afacerea mele din imobiliare să de-a faliment.
Important apoi este perioada 2012-2017 când am fost un implicat activist civic și politic – ”Stegarul dac”. Luptă care s-a încheiat cu înțelegerea faptului că ”acum nu e momentul”. Am înțeles că avem exact ce merităm și pentru a avea mai mult trebuie să merităm mai mult. Ori pentru a merita mai mult trebuie să avem principii puternice care nu pot veni decât printr-o educație adevărată.
Dacă cineva este interesat poate găsi detalii în autobiografia mea din 2015 https://unsingurvot.wordpress.com/2015/06/19/autobiografia-samuraiului-dac/.
Totuși am fost ”foarte serios” și în ”lupta mea civică”. Am scris ”A șase-a Cale” https://unsingurvot.wordpress.com/2014/01/01/a-sasea-cale/, ”Strategia Stegarului dac pentru schimbarea la față a României” https://unsingurvot.wordpress.com/2016/03/14/strategia-stegarului-dac-pentru-schimbarea-la-fata-a-romaniei/, am fost inițiatorul Grupului pentru România (unde am strâns nume ”reprezentative” – Constantin Cojocaru, Florian Colceag, Ilie Șerbănescu, Florin Zamfirescu, Dinu Giurăscu, Corvin Lupu, Cristian Troncotă, Marian Munteanu, gen. Chelaru, gen. Roman, …. ) care a finalizat ”Constituția Cetățeanului” în forma actuală, și am participat chiar și la alegerile parlamentare din 2016.
Legate de educație am scris în 2012 articolele ”Fiți geniali în tot ce faceți” https://unsingurvot.wordpress.com/2012/12/27/fiti-geniali-in-tot-ce-faceti/, iar după retragerea din ”lupta civică” am scris ”Teoria educațională a stegarului dac” https://unsingurvot.wordpress.com/2018/08/25/teoria-educationala-a-stegarului-dac/
–
După această introducere cam lungă putem să trecem ”la oile noastre”.
Vă mărturisesc că am avut un șoc la contactul cu ”realitatea” din educație. Am constatat că deja celebra sentiță dată de un detestat fost șef de stat (pt mine unul diabolic) cum că ”școala românească face tâmpiți” este adevărată: școala românească, pe lângă ceva ”vârfuri” face mulți ”tâmpiți”.
Am încercat ”să fac ce pot” la clasele ce mi-au fost repartizate (nu discut aici de clasele serale care merită și trebuie să aibă o discuție separată). Nu am reușit aproape nimic. Situația este disperată. Nu înțeleg cum toată societatea acceptă situația din școala românească ca pe un dat.
Acești elevi nu înțeleg aproape nimic, pentru că nu sunt atenți și nu pot fi atenți aproape deloc. Și dacă reușesc să-i fac atenți nu pot să-i țin atenți prea mult pe toți odată, și să-i fac să înțeleagă ce trebuia înțeles în clasele a IV-a – a V-a. Iar la matematică nu există ”lucruri esențiale” care, dacă elevii le-ar ști, îi pot face să înțeleagă ”câte ceva” din orice le spui. Totul are o strânsă legătură cu conceptele anterioare. Iar dacă nici lucrurile fundamentale nu le știu (dacă nu știu alfabetul cum pot înțelege citirea?) orice le spui este în zadar, și mai grav, le întărește toate obiceiurile negative: neatenția, neîncrederea în sine, lipsa de sens a cea ce fac, etc.
Realitatea este că acești elevi, asemenea societății în ansamblu, au grave probleme de morală, care reprezintă fundamentul tuturor problemelor umane!
Iar dacă educația morală trebuie făcută în primul rând acasă –ce-i 7 ani de acasă-, totuși singura instituție specializată în educație în societate este școala. Școala îi învață, sau nu, pe viitorii părinți cum să-și facă datoria de părinți, de cetățeni și de oameni. Pentru asta este creată școala, și asta are în fișa postului. Dacă nu-și face datoria trebuie ”dată afară”.
Cauzele crizei sistemului de educație sunt numeroase și au ponderi diferite, însă, în cele din urmă toată societatea și mai ales ”morala ei” și destinul sunt ”vinovați” pentru actuala stare de fapt din domeniu.
Totuși situația educației românești nu este decât ”o poză de moment” precum bilanțul din contabilitate: surprinde doar situația de moment. Situație care va continua, ne spune legea fundamentală a fizicii, atâta vreme cât asupra ”situației” nu va acționa nici ”o nouă/altă forță”.
Acceptarea situației însemnă de fapt că ne recunoaștem înfrânți/învinși. Și că nu credem că suntem în stare să schimbăm situația. Și asta este parțial adevărat. Dar unde unul nu reușește pentru 10 poate fi un lucru simplu iar pentru 100, deși interesant, poate fi banal.
Destinul nu e bătut în cuie. El poate fi schimbat, chiar fundamental, dacă ”o forță potrivită” intră în joc – în limbaj spiritual ”dacă Dumnezeu vrea” – pentru că ”la Dumnezeu totul e posibil”.
Atunci tot ce trebuie făcut este să-L determinăm pe Dumnezeu să schimbe educația românească, evident în mai bine. Și asta nu este foarte greu pentru că chiar Isus ne promite: ”dacă doi sau trei se unesc în numele Meu, le voi da lor ceea ce-Mi cer”.
Nu ne rămâne decât ca măcar doi dintre noi, ideal ar fi toți, să ne unim în numele Lui și să-i cerem educație adevărată, care să facă din copii oameni adevărați, cu dragoste de lege și principii. Dar cum să ”ne unim” în numele Lui și, de fapt, cine este Cristos? O spune chiar El: ”Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”. Așadar trebuie să ne adunăm în numele Adevărului sau al Vieții, adică cu dorința sinceră să apărăm Adevărul și Viața, și Adevărul și Viața se va manifesta prin noi în moduri nebănuite, poate chiar miraculoase.
Tot ce trebuie este ”voință politică”: un scop/ideal precis, un plan bun de a ajunge acolo (o ”Cale”) și hotărâre în aplicarea planului (ironia face ca acum 25 de ani să fac la SNSPA un masterat în management strategic).
Trebuie să fim conștienți că viitorul societății românești depinde de școala românească, adică de noi, de conștiența noastră. Să ne facem bine treaba e tot ce trebuie.
Esențiale sunt și câteva concepte, care să fie bine înțelese și apoi aplicate, care să ne ajute pe Cale:
– conceptul de scop/țel/”vis” – fără scop nu poate exista performanță; performanța, în orice domeniu, trebuie mai înainte gândită;
– conceptul de ”toți suntem în aceiași barcă”, ”de aceași parte a baricadei”, ”tragem la aceiași căruță”, dezvoltat pe 3 paliere: 1. între noi, profesorii; 2. între noi și elevi; 3. între noi, elevi și părinți
– conceptul de ”nu căutăm vinovați, căutăm soluții”, sau ”centrarea pe scop”
– conceptul de ”gândire pozitivă/optimistă”, ”să privim partea plină a paharului”, ”să vedem oportunitatea din spatele oricărei crize”
– conceptul de centrare pe cale nu pe scop (”fapta să-ți fie călăuzitoare, și nu fructul faptei” – Bhagavad Gita)
și multe altele …
–
Concret propun formarea unui grup de lucru, din care să facă parte obligatoriu un membru din conducerea liceului, care să dezvolte o strategie coerentă pentru îndeplinirea art. 2, din legea educației, cu măsuri și acțiuni clare pe termen scurt, mediu și lung. Strategie care să fie dezbătută apoi în Consiliu.
La acest demers ne obligă art. 1 din Constituție ”România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme” și art. 2 și 3 din Legea Educației Naționale (mai ales art. 2, pct. 3) care prevede că:
Art. 2 (1) Legea are ca viziune promovarea unui învățământ orientat pe valori, creativitate, capacități cognitive, capacități volitive și capacități acționale, cunoștințe fundamentale și cunoștințe, competențe și abilități de utilitate directă, în profesie și în societate.
(2) Misiunea asumată de lege este de formare, prin educație, a infrastructurii mentale a societății românești, în acord cu noile cerințe, derivate din statutul României de țară membră a Uniunii Europene și din funcționarea în contextul globalizării, și de generare sustenabilă a unei resurse umane naționale înalt competitive, capabilă să funcționeze eficient în societatea actuală și viitoare.
(3) Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetățenească activă în societate, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii.
(7) În România învățământul constituie prioritate națională.
Art. 3 Principiile care guvernează învățământul preuniversitar și superior, cât și învățarea pe tot parcursul vieții din România sunt:
a) principiul echității – în baza căruia accesul la învățare se realizează fără discriminare;
b) principiul calității – în baza căruia activitățile de învățământ se raportează la standarde de referință și la bune practici naționale și internaționale;
c) principiul relevanței – în baza căruia educația răspunde nevoilor de dezvoltare personală și social-economice;
d) principiul eficienței – în baza căruia se urmărește obținerea de rezultate educaționale maxime, prin gestionarea resurselor existente;
e) principiul descentralizării – în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implicați direct în proces;
f) principiul răspunderii publice – în baza căruia unitățile și instituțiile de învățământ răspund public de performanțele lor;
g) principiul garantării identității culturale a tuturor cetățenilor români și dialogului intercultural;
h) principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român;
i) principiul recunoașterii și garantării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase;
j) principiul asigurării egalității de șanse;
k) principiul autonomiei universitare;
l) principiul libertății academice;
m) principiul transparenței – concretizat în asigurarea vizibilității totale a deciziei și a rezultatelor, prin comunicarea periodică și adecvată a acestora;
n) principiul libertății de gândire și al independenței față de ideologii, dogme religioase și doctrine politice;
o) principiul incluziunii sociale;
p) principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia;
q) principiul participării și responsabilității părinților;
r) principiul promovării educației pentru sănătate, inclusiv prin educația fizică și prin practicarea activităților sportive;
s) principiul organizării învățământului confesional potrivit cerințelor specifice fiecărui cult recunoscut;
t) principiul fundamentării deciziilor pe dialog și consultare;
u) principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de învățământ.
Art. 4 Educația și formarea profesională a copiilor, a tinerilor și a adulților au ca finalitate principală formarea competențelor, înțelese ca ansamblu multifuncțional și transferabil de cunoștințe, deprinderi/abilități și aptitudini, necesare pentru:
a) împlinirea și dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viață, conform intereselor și aspirațiilor fiecăruia și dorinței de a învăța pe tot parcursul vieții;
b) integrarea socială și participarea cetățenească activă în societate;
c) ocuparea unui loc de muncă și participarea la funcționarea și dezvoltarea unei economii durabile;
d) formarea unei concepții de viață, bazate pe valorile umaniste și științifice, pe cultura națională și universală și pe stimularea dialogului intercultural;
e) educarea în spiritul demnității, toleranței și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;
Art. 5 (1) În domeniul educației și al formării profesionale prin sistemul național de învățământ, dispozițiile prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea se aplică dispozițiile prezentei legi.
f) cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice și a respectului pentru natură și mediul înconjurător natural, social și cultural.
–
Este limpede că suntem la capătul lumi față de obiectivele impuse de lege și că multele principii obigatorii indicate în lege nu sunt deloc respectate. Cu alte cuvinte cu toții suntem infractori în fapt, numai că fiind atât de mulți nimeni nu-și permite să gândească măcar să ne acuze.
Dincolo de asta suntem și responsabili morali de distrugerea moralei acestui popor, prin inacțiune și acceptarea ritmului rapid de depreciere a acestei morale.
Cine nu se implică, este complice la autodistrugerea acestui popor.
–
În final vă prezint și o sinteza făcută special pentru elevii noștrii pentru a înțelege ”pe ce lume trăiesc” și cum să facă să reușească orice vor! Evident că prima condiție este ca ceea ce vor să fie ”bine” pentru sine dar, deopotrivă, și pentru ceilalți.
–
Cele mai mari 4 secrete din toate timpurile
4. Credința – să nu te îndoiești nici o clipă că ești în stare să faci orice, dacă este bun/bine
Credința– dex – siguranță, certitudine, convingere în existența a ceva
Cum se obține credința: gândurile repetate devin obișnuințe de gândire, care repetate se manifestă în viața de zi cu zi și devin credințe.
Omul este cea ce crede/gândește că este!
Gândind repetat un lucru se formează o obișnuință de gândire, care se va reflecta fidel în fapte! Ex. Complexul ghepardului negativ dar și pozitiv. Dacă nu reușim de 3 ori la rând un lucru, vom crede că nu putem. Dacă nu reușim de 3 ori alte două lucruri devenim negativiști și nu mai avem încredere în noi. Vom refuza apoi să facem orice alt lucru nou pentru a nu ne face de râs.
Obișnuința de gândire repetată devine o credință! 95% din viața omului vine din obișnuințele lui de gândire inconștiente, doar 5% vine din gândirea conștientă. Majoritatea -95%- convingerilor/ credințelor ”societății” sunt greșite/false/neadevărate/nu sunt în acord cu Realitatea spirituală, mentală/psihică sau fizică. Ori legile spirituale determină 80% ”viața”/faptele, legile psihice determină 16%, iar legile fizice influențează doar 4% din ”viața” noastră (legea Pareto 20/80).
Credințele omului devin realitatea/viața/trăirile/faptele lui!
Când te naști, te naști fără credințe, fără gândiri! Totuși când te naști ști deja, măcar vag, unele din credințele și gândirile părinților (în perioada sarcinii fătul este influențat de stările emoționale ale părinților).
Apoi, treptat – mai ales în primii 6 ani de viață -, împrumutăm/învățăm/ne însușim gândirile/credințele din mediu apropiat (părinți, frați, televizor/media, prieteni, profesori) amestecate cu experiențele proprii.
Concepțiile noastre sunt cele care ne limitează! Concepțiile provin din mediu (familie, televizor/fb, școală, prieteni).
Eliberarea/puterea/reușita/succesul vin din concepții/credințe perfecte/adevărate, sclavia/slăbiciunea/nereușita/insuccesul vin din concepții/credințe greșite/limitative!
Omul este suma/totalitatea obiceiurilor sale de gândire, de acțiune și de făptuire.
Schimbările nu vin peste noapte, obiceiurile bune sau rele se obțin în timp, prin repetare.
Ca să fim învingători trebuie să gândim ca niște învingători! Cum gândesc învingătorii? Învingătorii gândesc/cred că pot orice, dacă depun suficient efort pt asta.
Fixăm un ideal/scop. Cum ajungem la el? Ne trebuie o Cale/metodă/strategie!
| Matei17.20 | Iar Iisus le-a răspuns: Pentru puţina voastră credinţă. Căci adevărat grăiesc vouă: Dacă veţi avea credinţă în voi cât un grăunte de muştar, veţi zice muntelui acestuia: Mută-te de aici dincolo, şi se va muta; şi nimic nu va fi vouă cu neputinţă. |
3. Atenția – capacitatea de a nu te gândii în altă parte, de a fi aici și acum
Atenția – dex -orientare, focalizare și fixare a conștiinței asupra unui obiect, sarcini, întrebări, problemă. Avem atenția involuntară, atenția voluntară și atenția postvoluntară.
Nu există copii proști și copii deștepți, există doar copii atenți și copii neatenți.
Inteligența și memoria sunt doar atenție exersată. Capacitatea/aptitudinea de a fi atent se dezvoltă, asemenea oricărei alte abilități, prin exersare. În orice moment în care sunt prezent, în care mintea nu-mi zboară în altă parte, capacitatea atenției se mărește. Atenția totală, perfectă, se obține când mintea nu-mi fuge nici o clipă din prezent, din ”aici și acum”.
Ce este atenția? Un fel de concentrare asupra a ceea ce se întâmplă acum și aici, a ceea ce este acum și aici unde suntem noi. Cum arată cineva atent? În primul rând este nemișcat. În exterior corpul este nemișcat, în interior mintea este focalizată pe ceea ce facem (nu ne gândim în altă parte). Vizualizarea, crearea unui film mental când învățăm ceva este superatenție și supeînvățare.
Cine reușește să fie atent poate învăța de 10 ori sau chiar de 100 de ori mai repede și, poate ajunge până acolo încât să înțelegă orice instantaneu. Prin exersarea atenției în diverse domenii –știință, artă, sport – se crează legături între neuroni care, prin repetarea atenției asupra respectivului domeniu devin străzi și apoi autostrăzi neuronale care înseamnă/duc la folosirea unui procent mai mare din capacitatea creierului decât clasicele 5%.
Esențial în viață este exersarea atenției. Asta se poate face oriunde și oricând. Cum? Fiind foarte concentrați la ce facem acum, adică nelăsând mintea să zboare în altă parte.
2. Adevărul – să nu minți
Adevăr –dex- ceea ce corespunde realității, ceea ce este real, existent, Ceea ce este drept, exact, obiectiv (independent de persoană). Vs. minciună/imaginație/închipuire.
Legile sunt reale. Ele reprezintă scheletul realității.
Legi fizice (dinamicii, termodinamicii, electricității …), chimice, biologice, psihice și psihologice, dar mai ales spirituale.
Importanța cunoașterii legilor. Necunoașterea legii nu te absolvă.
Poate omul zbura? Poate fugi cu 500km/h? Poare ridica 100t? Poate vedea și vorbi cu cineva aflat în altă parte a lumii? Când/cum? Când va cunoaște adevărul despre legile necesare construirii unui avion/mașini/telefon/calculator/internet …
Cunoaște Adevărul și Adevărul te va face liber.
Isus spune: Eu sunt Calea, Adevărul și Viața.
Înțelepciunea = Cunoașterea Adevărului (legilor), este perfecțiunea umană
Legile/principiile sunt structura/scheletul Adevărului.
Cunoașterea Adevărului înseamnă cunoașterea profundă și aplicarea Legilor/principiilor spirituale, psihice și fizice.
Adevărul (legile și principiile) poate fi cunoscut doar prin mare atenție.
Marea lege spirituală este ”Ceea ce dai, aia primești”= Legea Cauzei și a Efectului
- Dragostea/Iubirea – să îți pese de ceilalți, să nu sunt egoist = suma tuturor virtuților
Corinteni 1.13 Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate, dragostea nu pizmuieşte, dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie,nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său (nu este egoist), nu se mânie, nu se gândeşte la rău, nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr,acoperă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul.
Dragostea se învață prin practica acestor caracteristici/atribute/însușiri/virtuți zi de zi:
- Nu mă supăr/înfurii de 3 ori și câștig obișnuința de a nu mă supăra
- Nu mă cert de 3 ori și câștig obișnuința de a nu mă certa
- Iert de 3 ori și câștig obișnuința de a ierta
- Sunt bun de 3 ori și câștig obișnuința de a fi bun
- Nu mă laud de 3 ori și câștig obișnuința de a nu mă lăuda
- În loc să mă gândesc la mine (să fiu egoist) de 3 ori, mă gândesc la ceilalți (sunt altruist)
Obișnuințele repetate devin ușor-ușor credințe. Credințele noastre (95% dintre ele sunt inconștiente, preluate inconștient din ”societate”) ne determină viața în întregime – 100%.
–
Cum ajungem la performanță? Cunoscând și aplicând legile!
Prioritatea legilor: legile spirituale, legile mentale/psihice, legile fizice.
Legea spirituală supremă: Ce dai, aia primești = Legea cauzei și a efectului
Toate religiile, inclusiv știința recunosc această lege.
E simplu: gândești și faci bine, primești înapoi bine și esti fericit, gândești și faci rău, primești înapoi rău, și esti nefericit. ”Dacă gândești, vorbești și acționezi cu o inimă curată/pură, fericirea te va urma pretutindeni, asemenea umbrei tale”- Budha.
Exercițiu pt acasă: mergeți și spuneți ambilor părinți, separat sau împreună, ”Mulțumesc că mi-ați dat viață” și vedeți apoi ce se petrece în viața voastră.
Calea spre perfecțiune (utilizarea 100% din creier) = cunoașterea celor 4 legi/principii ale educației și aplicarea lor clipă de clipă
Marea majoritate a oamenilor –peste 95%- utilizează uzual doar 2-3% din capacitatea creierului.
Creșterea utilizării creierului poate fi făcută doar prin exercițiu/repetare/învățare.
Ambele emisfere trebuiesc bine exersate (păsările au nevoie de ambele aripi pt a zbura):
- emisfera stângă – rațiunea, logica
- emisfera dreaptă – arta, creativitatea
În fiecare emisferă își are sediul cam 5-6 tipuri de inteligență din cele 10-12: lingvistică/verbal, logică/matematică, vizuală/spațială, kinestezică/corporală, muzicală/ritmică, interpersonală, intrapersonală, naturalistă, pedagogică, existențială.
De aceea atenția la orice facem/învățăm/exersăm dezvoltă unul sau mai multe tipuri de inteligență, dezvoltând astfel anumite porțiuni din creier. Când vom reușim să folosim în mod curent 10% din capacitatea creierului vom fi super genii.
–
Cele 4 legi/principii ale educației
- Omul este perfect de la natură – JJ.Rousseau
Orice ființă este copilul lui Dumnezeu, creat după chipul și asemănara acestuia, și deține în mod potențial, în inima sa, toată puterea lui Dumnezeu. Totuși el nu poate utiliza/accesa toată această putere din interiorul său câtă vreme este egoist.
Oricine poate ajunge să facă orice performanță în orice domeniu.
Orice a realizat/reușit un om (Einstein, da Vinci, Edison, Pitagora, Socrate, Isus, Budha), poate fi realizat de orice alt om, dacă depune suficient efort pentru asta.
- Tot ce știe și face omul este învățat (există și procese autonome, biologice). Mersul, vorbitul, scrisul, cititul, condusul unei mașini, dansul, pictatul,cântatul la un instrument, orice sport etc., se învață cu mult efort.
Prin exersare/învățare/efort/repetare se creează legături între neuroni – căi neuronale – străzi și autostrăzi neuronale = automatisme, obiceiuri.
Deci învățarea/exersarea/munca duce la performanță în orice domeniu.
Corolar: trebuie stimulate toate zonele creierului, ambele emisfere, așadar trebuie efectuate cât mai multe acțivități diverse: artă, știință, sport.
- Esența învățării este atenția – ce este atenția: nemișcare, gândul aici și acum, de fapt când ești atent nu ai nici un gând – Secretul nr. 3
- Esența atenției este adevărul/virtutea/integritatea/bunătatea/cinstea/dragostea – Secretul nr. 1 și 2
Când este cinstit/bun/drept/iubitor/virtuos omul se poate concentra cu ușurință în orice moment. Fiind atent va înțelege imediat tot și va fi în stare de orice în acel domeniu.
Omul integru/cinstit/bun/drept/iubitor/virtuos, fiind ușor atent la tot ce face, are creierul foarte bine dezvoltat și poate funcționa la mare capacitate.
Omul complet iubitor/neegoist (100% iubitor, 0% egoist) folosește integral potențialul creierului, așadar dă dovadă de superinteligență și are superputere și superfericire. Dumnezeu îi dă omului iubitor acces la toată puterea Sa pentru că știe că o va folosi înțelept, doar pentru ajutarea tuturor ființelor, doar pentru fericirea acestora.
Omul complet egoist (0% iubitor, 100% egoist) folosește 1-2% capacitatea creierului, așadar dă dovadă de mare prostie, este fără putere reală în lume și este extrem de nefericit. Dumnezeu nu îi dă omului egoist acces la puterea Sa pentru că știe că o va folosi greșit, doar pentru rănirea celorlalte ființe, doar pentru nefericirea acestora.
Cultivarea virtuților este Calea, esența și scopul vieții și ar trebui să fie esența și scopul educației.
Un om aflat la nivelul 600 pe scara conștiinței are putere cât 10 milioane aflate sub nivelul 200, unul la 500 are putere cât 1 milion, unul la nivelul 400 cât 400.000 iar unul la nivelul 300 are putere cât 100.000 de oameni aflați sub nivelul 200 pe scara conștiinței lui Hawkins. Omenirea se află acum la nivelul 200.
Test de cunoștințe fundamentale pentru/despre viață
- Ce este educația? Dar școala? Care este rostul/scopul școlii/educației? Își atinge școala scopul? Cum ar putea școala/educația să-și atingă scopul? – Legea invatamantului – crearea unor personalități/caractere cât mai mari – trăsături de caracter: integritate, moralitate, adevăr, bunătate, armonie, cinste… virtuțile
- Care este rolul profesorului?
- Ce este omul? Care este rostul/scopul/idealul omului? 3 planuri: corp-minte-spirit
Care este potențialul uman? A atins cineva acest potențial? Cum realizăm potențialul maxim uman? – Bruce Lipton
- Ce este creierului uman? Dar mintea? Care este scopul/rostul lor? Care este potențialul creierului și al minții umane? Poate fi realizat? Cât și cum?
- Ce este viața? Care este rostul/sensul/scopul vieții? Există viață perfectă? Cum atingem viața perfectă?
- Ce este fericirea? Poate fi atinsă/obținută? Dacă da, cum? – Piramida lui Maslow
- Ce este știința/cunoașterea? ( dex – cunoaștere; studiul naturii prin observare și raționament; suma cunoștințelor astfel obținute). Care sunt limitele științei? Ce este metoda științifică? Ce știe știința despre viață? MS: observare + gândire: observare-ipoteza-predicție-experiment-verificare.
- Cum se produce învățarea/înțelegerea? Pot fi accelerate? Cum?
- Ce este gândirea? Poate fi dezvoltată? Dacă da, cum și cât?
- Ce este Adevărul? ( + definiție dex). Poate fi cunoscut Adevărul? Dacă da, cum?
- Ce este Iubirea? Poate fi atinsă/obținută Iubirea? Dacă da, cum?
- Ce este sufletul? Poate fi dezvoltat/cunoscut? Dacă da, cum?
- Ce este spiritul? Poate fi dezvoltat/cunoscut? Dacă da, cum?
- Există Dumnezeu? Ce/cine este Dumnezeu? Dacă există, poate fi cunoscut? Cum?
- Ce este dezvoltarea personală? Până unde merge ea? Care sunt limitele ei? – oameni wow
- Poate fi manipulat omul? Cât și cum? Cum se poate proteja de manipulări? Este omul un robot sau este o ființă liberă? Cum poate fi obținută Libertatea?
- Ce este nevoia? Ce este dorința? Ce este voința?
- Ce este schimbarea de mentalitate? Dar schimbarea de paradigmă?
- Ca să fim învingători trebuie să gândim ca niște învingători! Cum gândesc învingătorii?
Concepțiile noastre sunt cele care ne limitează! Concepțiile provin din mediu (familie, școală, prieteni).
Eliberarea/puterea vine din gânduri corecte/adevărate, sclavia/slăbiciunea vine din gânduri greșite/limitative!
Omul este suma/totalitatea obiceiurilor sale de gândire, de acțiune și de făptuire.
Schimbările nu vin peste noapte, obiceiurile bune sau rele se obțin în timp, prin repetare.
un singur vot - stegarul dac - samuraiul dac 